O tăcere suspectă planează asupra rezultatelor alegerilor locale din 27 septembrie, pe care Biroul Electoral Central (BEC) nu le-a stabilit și nu le-a anunțat public nici până astăzi, miercuri, 7 octombrie. Între timp, zeci de mii de oameni din birouri electorale și comisii din întreaga țară primesc în continuare indemnizații de la bugetul public, pentru că, așa cum spuneam, turul 1 nu s-a încheiat, legal vorbind.
Oficial, BEC nu a explicat public ce se întâmplă, adică de ce nu a fost posibil ca rezultatele alegerilor să fie anunțate în prima săptămână după încheierea lor, așa cum s-a întâmplat la scrutinele precedente. Neoficial, mai multe surse bine informate ne-au declarat că au existat mari probleme cu softul conceput și asumat de AEP privind centralizarea și mai ales corectarea datelor în sistemul electronic.
Citește aici întrebările de interes public adresate dl Constantin Mitulețu Buică, la care președintele AEP nu a răspuns până acum.
SpotMedia.ro a solicitat oficial încă de săptămâna trecută mai multe informații de la BEC și STS, dar nu am primit răspunsuri la întrebările adresate în baza legii 544/2001.
Contactat miercuri, după o săptămână de așteptare a rezultatelor finale, purtătorul de cuvânt al BEC, Mircea Preoțescu, ne-a comunicat că ... nu ne poate comunica nimic.
”Eu pot să discut cu dvs numai în baza unui comunicat emis de BEC”, ne-a declarat acesta.
Întrebat când vom afla totuși rezultatele finale, Mircea Preoțescu a spus: ”Când o să primesc un comunicat, ca să pot să-l comunic. Conform regulamentului și conform celor decise în ședința BEC, s-a stabilit că purtătorul de cuvânt comunică cu mass-media numai în baza unui comunicat emis și aprobat de BEC. Eu, dacă vă dau dvs informații, altele decât cele care care au fost precizate să fie comunicate, încalc regulamentul”.
În plus, Mircea Preoțescu ne-a mai precizat doar că ”au fost anulate alegerile la Moldova Nouă - este primul caz de anulare de 30 de ani”.
Informația este, însă, eronată. La o simplă căutare pe Internet am regăsit cazul alegerilor locale din 2012, când au fost anulate alegerile pentru primărie în 5 localități, din motive de fraudă electorală. Chiar și în acele condiții, alegerile au avut loc pe 10 iunie, iar rezultatele finale au fost anunțate pe 15 iunie, adică după doar 5 zile.
Revenind la alegerile locale de anul acesta, neîncheiate încă deși au trecut 10 zile, l-am invitat pe Cristian Petraru, expert în procese electorale, să facă un calcul și să ne spună cât a cheltuit statul român în plus din cauza incompetenței președintelui AEP, Constantin Mitulețu-Buică, cel care a cerut de mai multe ori modificarea softului folosit la aceste alegeri, potrivit documentelor postate pe site-ul BEC.
Vă prezentăm mai jos toate explicațiile și calculele făcute de Cristian Petraru, expert în procese electorale, cu experiență de două decenii în această activitate:
44.506.200 de lei aruncați pe apa Sâmbetei
”Tradițional, turul 1 de scrutin la alegerile locale se sfârșește la finalul primei zile de joi de după alegeri, când se stabilește rezultatul final al scrutinului.
Acesta este momentul la care toată infrastructura electorală subsecventă BEC își încheie activitatea și se desființează (se știe că infrastructura electorală este o efemeridă, constituită pentru respectivul eveniment electoral, care se înființează la debutul perioadei electorale și se desființează când BEC confirmă rezultatul alegerilor).
Singurele elemente de infrastructură electorală care rămân, firesc, în picioare după acest moment sunt acele birouri de circumscripție care mai au treabă la turul 2 (care pe actuala lege este doar în caz de balotaj), respectiv acele birouri electorale de circumscripție care au reluare de alegeri (anulare pentru fraudă electorală).
În acest an, s-a stabilit turul 2 - balotaj în trei comune:
- comuna Rebra din judeţul Bistriţa-Năsăud
- comuna Orţişoara din judeţul Timiş
- comuna Balaci din judeţul Teleorman
De asemenea, s-a dispus anularea și reluarea alegerilor într-un singur caz:
- orașul Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin
Deci, în situația noastră, după încheierea turului 1 mai rămân în activitate și sunt firește indemnizate: 3 birouri electorale comunale (Rebra, Orţişoara și Balaci) precum și birourile județene din județele în care se află aceste comune (Bistriţa-Năsăud, Timiş și Teleorman).
De asemenea, în situația noastră rămâne activ și biroul de circumscripție orășenească Moldova Nouă, împreună cu Biroul său Județean, adică Caraș-Severin. Și, fireşte, rămâne activ Biroul Electoral Central.
Toate celelalte birouri electorale, adică restul arhitecturii electorale de la alegerile locale 2020, care în mod normal trebuiau să se închidă joia trecută, sunt în continuare deschise pentru că BEC nesemnând rezultatele finale nu avem încheiere de tur 1.
Toate aceste birouri sunt, firește, indemnizate, potrivit legii.
Haideți să aflăm împreună care este prețul incompetenței. În lei. Noi.
În România există 3.186 de comune, orașe și municipii. Toate au birouri electorale.
La acestea se adaugă 6 sectoare ale Municipiului București.
La acestea se adaugă cele 41 de județe care au birouri electorale.
Dintre cele 3.186 de UAT (unități administrativ teritoriale), 102 sunt municipii, 215 sunt orașe, iar restul de 2.869 sunt comune.
Având în vedere cele de mai sus, scoțând din numărătoare cele 3 comune, un oraș și 4 judete, care oricum rămâneau active (conform explicațiilor de la început - n.red.), rezultă că stau în așteptare, plătite până la ratificarea rezultatului de la BEC, birourile electorale din:
- 102 municipii
- 214 orașe
- 2866 comune
- 37 județe
- 6 sectoare
Care e costul total?
Potrivit prevederilor legale (26 alin. 1 din Legea nr. 115/2015):
- Birourile electorale de circumscripție comunală se constituie din 9 membri (președinte, locțiitor și 7 membri),
- cele ale orașelor, municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 11 membri (președinte, locțiitor și 9 membri),
- cel al municipiului București și cele ale județelor, din 15 membri (președinte, locțiitor și 13 membri).
Toate birourile electorale de circumscripție au personal tehnic auxiliar, care desfășoară activitatea administrativă. La o estimare pesimistă a numărului de oameni puși la dispoziția birourile ar avea:
- Biroul Electoral Județean – minim 50 oameni
- Biroul Electoral București – minim 50 de oameni
- Biroul Electoral de sector - minim 50 de oameni
- Birou Electoral de municipiu – minim 30 de oameni
- Biroul Electoral orășenesc – minim 20 de oameni
- Biroul Electoral comunal – minim 10 oameni
De asemenea, la nivelul prefecturilor s-au constituit, pe perioada alegerilor, comisii tehnice județene, cu un număr minim de 20 de oameni.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 135/2020, personalul implicat în alegeri din aceste birouri este indemnizat astfel:
- 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție județeană și președintele biroului electoral de circumscripție a municipiului București, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru membrii birourilor electorale de circumscripție județeană și membrii biroului electoral de circumscripție a municipiului București;
- 200 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, precum și pentru locțiitorii acestora;
- 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale de circumscripție (reprezentanți partide),
- 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic de la circumscripțiile de oraș, comună, municipiu, sector
- 100 de lei pe zi de activitate pentru membrii comisiilor tehnice județene și pentru membrii comisiei tehnice a municipiului București;
Să purcedem, deci, reținând că aceste cifre sunt minimale (plecând de la prezumția că toți primarii au pus în birouri, ca și personal tehnic auxiliar, oamenii necesari și utili, nu tot personalul primăriei, cum s-a mai întâmplat când sunt bani de la buget alocați pentru a se plăti oameni...):
Municipiul București și birourile județene :
2 (președinte și locțiitor) + 13 membri (partide) rezultă 15 membri în 38 (București și 37 judete) de birouri plătiți cu 250 lei pe zi, deci un total de 142.500 lei pe zi
Sectoare ale Municipiului București:
- 2 (președinte și locțiitor) în 6 birouri, plătiți cu 200 de lei pe zi, rezultă un total de 2.400 lei pe zi.
- 9 membri (partide) din 6 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 5.400 de lei pe zi.
- 50 de membri staff tehnic din 6 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 30.000 de lei pe zi.
Municipii:
- 2 (președinte și locțiitor) în 102 birouri, plătiți cu 200 de lei pe zi, rezultă un total de 40.800 de lei pe zi.
- 9 membri (partide) din 102 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 91.800 de lei pe zi
- 30 de membri staff tehnic din 102 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 306.000 de lei pe zi.
Orașe:
- 2 (președinte și locțiitor) în 214 birouri, plătiți cu 200 de lei pe zi, rezultă un total de 85.600 de lei pe zi.
- 9 membri (partide) din 214 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 192.600 de lei pe zi
- 20 de membri staff tehnic din 214 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 428.000 de lei pe zi.
Comune
- 2 (președinte și locțiitor) în 2866 birouri, plătiți cu 200 de lei pe zi, rezultă un total de 1.146.400 de lei pe zi.
- 7 membri (partide) din 2866 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 2.006.200 de lei pe zi.
- 10 de membri staff tehnic din 2866 birouri, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 2.866.000 de lei pe zi.
Prefecturi
37 de județe cu 20 membri comisii tehnice, plătiți cu 100 de lei pe zi, rezultă un total de 74.000 de lei pe zi.
În total:
7.417.700 lei
Pe fiecare zi în care se stă din cauza incompetenței dlui Buică.
De vineri până azi sunt 6 zile.
Deci până acum domnul Buică a costat contribuabilul roman 44.506.200 de lei.
Și epopeea continuă!”