Azi începe Conferința de Securitate de la Munchen (MSC), la care participă vreo 70 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume. Nicuşor Dan lipseşte din nou, după ce nu a fost nici la Forumul Economic de la Davos, iar România va fi reprezentată de ministrul de Externe, Oana Ţoiu, şi de ministrul Apărării, Radu Miruţă – ambii de la USR.
În schimb, toţi ochii sunt pe secretarul de Stat Marco Rubio, care conduce o delegaţie numeroasă a SUA.
Liderii europeni, din ce în ce mai nervoşi, speră la cel puţin o scurtă pauză de la politicile şi ameninţările adesea inconsistente ale preşedintelui Donald Trump, care au tulburat relaţiile transatlantice şi ordinea internaţională de după al Doilea Război Mondial.
Tonul acestor relaţii transatlantice tensionate a fost dat exact în urmă cu un an, când proaspăt instalata administraţie Trump îl trimitea la Munchen pe vicepreşedintele JD Vance cu un mesaj care a şocat: s-a lansat într-un atac dur la adresa partenerilor europeni, cărora le-a reproşat politicile în materie de imigraţie şi suprimarea libertăţii de exprimare. Printre exemplele lui s-a numărat inclusiv anularea alegerilor prezidenţiale din România.
- Tensiuni la conferința de securitate de la Munchen. Vance îi șochează pe liderii europeni: „Există un nou șerif în oraș"
- Vicepreședintele SUA JD Vance critică anularea alegerilor din România pe baza unor „suspiciuni șubrede" și „presiuni enorme"
Comentariile lui Vance, care s-a întâlnit şi cu liderul partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, au dat startul unei serii de critici la adresa Europei din partea membrilor administraţiei preşedintelui Donald Trump, care au neliniştit aliaţii europeni ai Washingtonului.
De atunci, liderii europeni şi echipa lui Donald Trump au purtat o serie de bătălii pe teme precum presiunea SUA asupra Ucrainei de a face concesii teritoriale Rusiei, ameninţările lui Trump de a anexa Groenlanda şi o serie de măsuri protecţioniste ale SUA, de la bariere tarifare la interdicţii de investiţii interne.
Marco Rubio e altceva
Anul acesta, Marco Rubio e cel care va conduce o delegaţie importantă a SUA la Munchen, subliniind importanţa relaţiilor transatlantice în ciuda unei „crize de încredere”, a declarat şeful forumului, Wolfgang Ischinger.
Fostul diplomat german care prezidează reuniunea anuală a experţilor în securitate şi a factorilor de decizie a declarat că sunt aşteptaţi peste 50 de membri ai Congresului SUA, printre care şi reprezentanta democrată Alexandria Ocasio-Cortez.
În contextul în care alianţele de lungă durată sunt puse sub semnul întrebării, ordinea internaţională bazată pe norme se erodează, instabilitatea creşte şi conflictele se intensifică în întreaga lume, Conferinţa de Securitate de la München din acest an are loc într-un moment de răscruce.
„În acest moment, relaţiile transatlantice se află, în opinia mea, într-o criză considerabilă de încredere şi credibilitate”, a declarat Ischinger, luni, la o conferinţă de presă la Berlin. „De aceea, este deosebit de satisfăcător faptul că partea americană manifestă un interes atât de puternic pentru München”, a subliniat el.
Ce teme vor fi abordate într-o lume „în destrămare”
Circa 70 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume şi-au confirmat deja participarea la MSC 2026. Printre aceştia se numără lideri din majoritatea ţărilor europene, alături de o delegaţie numeroasă a guvernului federal german, condusă de cancelarul Friedrich Merz.
De asemenea, vor fi prezenţi în jur de 140 de miniştri şi peste 40 de şefi ai organizaţiilor internaţionale, între care şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şeful NATO, Mark Rutte.
Conferinţa va fi deschisă vineri de cancelarul german Friedrich Merz şi va continua până duminică.
Printre subiectele abordate la MSC 2026 se vor număra securitatea şi apărarea europeană, viitorul relaţiilor transatlantice, revitalizarea multilateralismului, viziuni concurente asupra ordinii globale, conflictele regionale şi implicaţiile avansurilor tehnologice asupra securităţii, potrivit site-ului MSC.
„Conferinţa de Securitate de la München 2026 va servi din nou ca platformă crucială pentru dialogul global pe teme cheie ale politicii de securitate internaţională. (...) MSC 2026 va oferi un impuls unic pentru aprofundarea discuţiilor strategice şi consolidarea cooperării necesare pentru a aborda cele mai urgente provocări globale ale momentului”, a transmis Ischinger.
Europa a ajuns la concluzia dureroasă că trebuie să fie mai cu iniţiativă şi mai independentă din punct de vedere militar faţă de o administraţie autoritară a SUA care nu mai împărtăşeşte angajamentul faţă de normele şi valorile democratice liberale, a afirmat raportul pregătit înainte de Conferinţa de Securitate de la München. Acesta pregăteşte terenul pentru o confruntare ideologică totală cu administraţia Trump la reuniunea anuală la nivel înalt.
Raportul anual al MSC privind securitatea, intitulat „Under Destruction”, prezintă o imagine sumbră a tendinţelor politice globale, afirmând că lumea intră într-o fază dominată de politici distructive, mai degrabă decât de reforme prudente. Contrazicând acest raport, ambasadorul SUA la NATO, Matthew G. Whitaker, a afirmat că SUA se angajează să menţină NATO şi nu să o desfiinţeze.
Ce mesaj transmit Statele Unite?
La conferinţa de anul trecut, vicepreşedintele SUA, JD Vance, a acuzat liderii europeni că cenzurează libertatea de exprimare şi că nu reuşesc să controleze imigraţia.
Acum, Rubio va ţine un discurs sâmbătă. Întrebat dacă se aşteaptă la un atac similar din partea secretarului de Stat, Ischinger a spus că presupune că Rubio va vorbi despre politica externă a SUA şi „nu despre probleme care nu ţin direct de portofoliul său”.
Anunţul oficial al Departamentului de Stat despre deplasarea lui Rubio nu a oferit detalii despre oprirea sa de două zile la Munchen, după care va vizita Slovacia şi Ungaria, ţările din UE cu liderii cei mai apropiaţi de Donald Trump, dar şi de Vladimir Putin.
Însă oficialii care au vorbit sub condiţia anonimatului pentru AP au spus că şeful diplomaţiei americane intenţionează să se concentreze pe domeniile de cooperare în ceea ce priveşte preocupările globale şi regionale comune, inclusiv în Orientul Mijlociu şi Ucraina, precum şi în China, o putere economică care încearcă să profite de incertitudinea din relaţiile dintre SUA şi Europa.
Dacă acesta va fi cazul, mulţi dintre cei prezenţi în Germania ar putea fi uşuraţi, după ce au fost loviţi mai întâi de mustrările dure ale lui Vance de anul trecut şi apoi de o serie de declaraţii şi măsuri ale lui Trump în lunile următoare, care au vizat practic toate ţările din Europa, Canada şi aliaţii de lungă durată din Indo-Pacific.
În plus, în decembrie anul trecut, Casa Albă şi-a publicat strategia de securitate naţională, un document care a provocat din nou un şoc profund, în care Europa este din nou criticată pentru pentru „pierderea civilizaţiei”, iar Rusia nu mai este văzută ca o ameninţare.
Documentul reînvie doctrina Monroe, din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zona de influenţă a Washingtonului. Şi, într-adevăr, după nici o lună, SUA interveneau în Venezuela, capturându-l pe dictatorul Nicolas Maduro şi aducându-l în SUA pentru a fi judecat.
Cu semnale clare de la Washington că nu se mai bucură de protecţie, una dintre temele principale ale conferinţei va fi capacitatea Europei de a se afirma mai puternic în viitor prin propriile capacităţi şi de a vorbi cu o singură voce.
Răspunsul Europei la planurile lui Trump privind Groenlanda a arătat că poate face acest lucru, dacă este necesar. Trump a renunţat la ameninţările cu tarife vamale împotriva Europei şi a exclus preluarea Groenlandei cu forţa.
„Trebuie să ne îndepărtăm de acest mozaic de 27 de state pitice din Europa care cred că lumea poate continua ca înainte. Asta nu se mai poate”, a avertizat Ischinger.
Cine vine şi cine nu vine la Munchen
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este aşteptat să conducă delegaţia Ucrainei, cu câteva zile înainte de a se împlini patru ani de la invazia Rusiei.
De când şi-a anulat participarea în 2022, Rusia nu a cerut să fie invitată din nou la MSC, a precizat Ischinger.
El a mai spus că ministrul de Externe palestinian şi oficialii israelieni vor participa, iar liderul opoziţiei venezuelene, Maria Corina Machado, va avea o apariţie virtuală.
Conferinţa din acest an exclude în mod notabil reprezentanţii iranieni, din cauza protestelor recente reprimate în sânge, reflectând tensiunile geopolitice actuale.
Merz se va întâlni cu Rubio şi cu diplomatul de top al Chinei
Cancelarul german Friedrich Merz se va întâlni cu Marco Rubio, dar şi cu ministrul chinez de Externe Wang Yi şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja Conferinţei de securitate de la München.
Merz va deschide forumul anual de securitate cu un discurs în care va prezenta politica externă germană în contextul politicii marilor puteri şi al relaţiilor transatlantice tensionate.
„Cancelarul a afirmat în repetate rânduri că nu se numără printre cei care spun că ne aflăm într-o situaţie în care trebuie – sau chiar putem – să renunţăm la Statele Unite”, a declarat guvernul german. „Mă aştept ca el să prezinte ceea ce consideră a fi calea de urmat pentru relaţiile transatlantice”, a adăugat un oficial german.
Cancelarul german Friedrich Merz, cu care Rubio se va întâlni vineri, a încercat să adopte o poziţie moderată pentru a face faţă imprevizibilităţii şi insistenţei lui Trump asupra relaţiilor tranzacţionale.
În ajunul MSC, Merz a participat la summit-ul informal al UE din Belgia, unde liderii europeni au convenit că trebuie să facă reforme mai rapid, dacă vor să conteze în faţa lui Trump şi a Chinei.
El a spus că şi Europa trebuie să „înveţe limbajul politicii puterii” pentru a se afirma, de exemplu asumându-şi o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa, străduindu-se să obţină o mai mare „independenţă tehnologică” şi stimulând creşterea economică. Dar, a subliniat el, „ca democraţii, suntem parteneri şi aliaţi, nu subordonaţi” ai SUA.
Macron vede o dublă criză
Unii, precum preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul canadian Mark Carney, par să fi renunţat aproape complet la Trump şi la Statele Unite. Atât Canada, cât şi Franţa au deschis consulate în capitala Groenlandei, Nuuk, săptămâna trecută, într-un gest de sprijin atât pentru Groenlanda, cât şi pentru Danemarca.
Macron a avertizat săptămâna aceasta că tensiunile dintre Europa şi SUA s-ar putea intensifica după recentul „moment Groenlanda”. El a descris administraţia Trump ca fiind „deschis anti-europeană” şi căutând „dezmembrarea” Uniunii Europene.
„Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul sau să încercăm să ajungem la o înţelegere”, a declarat el, într-un interviu acordat mai multor ziare europene. „Cred că am încercat această strategie timp de luni de zile. Nu funcţionează”, a constatat preşedintele francez.
Macron a remarcat o „dublă criză: avem tsunamiul chinezesc pe frontul comercial şi avem instabilitate de la minut la minut pe partea americană”, a subliniat el.
Carney - care a fost aplaudat de mulţi pentru că i s-a opus lui Trump într-un discurs ţinut luna trecută la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos - nu şi-a ascuns frustrarea şi nerăbdarea faţă de preşedintele american.
Carney a devenit liderul unei mişcări care încurajează ţările să găsească modalităţi de a se uni şi de a contracara SUA. El a promis să încheie acorduri comerciale cu alte ţări decât SUA, inclusiv China, pentru a servi drept ancore ale stabilităţii comerciale. Acordul cu China a atras noi ameninţări din partea lui Trump.