Președintele Donald Trump a anunțat că ostilitățile dintre SUA și Iran „s-au încheiat” și zice că poate ar fi mai bine ca SUA să nu facă niciun acord cu Iranul, deoarece „lucrul ăsta durează de prea mult timp”.
Declarațiile lui Trump vin în contextul în care vineri a expirat termenul de 60 de zile în care războiul declanșat de SUA în Iran putea să se desfășoare fără aprobarea Congresului, potrivit legislației americane privind puterile de război. Trump încearcă să argumenteze că armistițiul cu Iranul a oprit acest termen. Experți juridici și democrați din Congres contestă însă această interpretare, spunând că o încetare a focului nu înseamnă automat sfârșitul permanent al conflictului.
Într-o scrisoare transmisă liderilor Congresului, Trump afirmă că „nu a existat niciun schimb de focuri între forțele Statelor Unite și Iran din 7 aprilie 2026” și că „ostilitățile care au început la 28 februarie 2026 s-au încheiat”, relatează BBC.
Dar declarațiile sale publice arată o situație mult mai ambiguă. Tot vineri, Trump a spus că nu este mulțumit de cea mai recentă propunere a Iranului pentru încheierea conflictului și a sugerat că poate ar fi mai bine să nu mai insiste pentru un acord SUA - Iran.
„Sincer, poate că ne este mai bine să nu facem deloc un acord. Vreți să știți adevărul? Pentru că nu putem lăsa lucrul acesta să continue. Durează de prea mult timp”, a spus Trump, potrivit CNN.
Președintele american a descris opțiunile SUA: „Mergem și pur și simplu îi bombardăm până îi terminăm definitiv? Sau vrem să încercăm să facem o înțelegere?”.
Această contradicție aparentă - războiul este declarat „încheiat” în relația cu Congresul, dar rămâne deschis în discursul politic și militar - este esența disputei de la Washington.
Legea americană din 1973, cunoscută drept War Powers Resolution, obligă președintele să oprească folosirea forțelor armate în termen de 60 de zile de la notificarea Congresului, dacă legislativul nu aprobă oficial războiul sau nu acordă o prelungire limitată. Legea a fost adoptată pentru a limita capacitatea unui președinte de a purta războaie prelungite fără control parlamentar, după experiența Vietnamului.
Administrația Trump susține că armistițiul cu Iranul schimbă acest calcul legal. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat în fața Congresului că termenul de 60 de zile a fost suspendat după intrarea în vigoare a încetării focului.
Această interpretare este contestată. Senatoarea democrată Tim Kaine a spus că nu crede că legea susține o asemenea abordare. Heather Brandon-Smith, profesoară la Georgetown University Law, a declarat pentru BBC că o încetare a focului nu oprește automat termenul legal.
„O încetare a focului nu este un sfârșit permanent al conflictului”, a spus ea. În opinia sa, doar un final permanent al conflictului ar putea închide cu adevărat perioada de 60 de zile.
Trump respinge ideea că ar avea nevoie de o autorizare explicită din partea Congresului. Întrebat dacă va cere un vot al legislativului, el a răspuns că „nicio altă țară nu a făcut vreodată asta” și a susținut că „majoritatea oamenilor consideră” legea drept „total neconstituțională”.
Cum au aplicat legea alți președinți ai SUA
Președintele american a invocat și precedentul altor lideri de la Casa Albă, spunând că „atât de mulți președinți” au depășit limitele legii și că aceasta „nu a fost niciodată folosită” și „nu a fost niciodată respectată”.
Realitatea este însă mai complicată. BBC notează că unii președinți americani au cerut aprobarea Congresului pentru operațiuni militare majore. Ronald Reagan a obținut în 1983 aprobarea legislativului pentru desfășurarea pușcașilor marini în Liban, George H.W. Bush a cerut autorizare pentru Războiul din Golf din 1991, iar George W. Bush a primit aprobarea Congresului pentru războaiele din Afganistan și Irak.
Au existat însă și precedente în sens invers. Bill Clinton a continuat campania de bombardamente din Kosovo în 1999 dincolo de termenul de 60 de zile, fără autorizarea Congresului. Barack Obama a susținut că intervenția militară din Libia, în 2011, nu se încadra la „ostilități” în sensul legii, iar operațiunea a continuat mai mult de șapte luni.
David Schultz, profesor de științe politice și studii juridice la Hamline University, spune că simplul fapt că alți președinți au ocolit legea nu înseamnă că interpretarea lui Trump este corectă.
„Trump ne-a angajat practic într-un conflict fără sprijinul Congresului”, a spus el.
Negocieri blocate cu Iranul
În paralel cu disputa juridică, negocierile dintre Washington și Teheran par din nou blocate. Presa de stat iraniană a relatat că Teheranul a trimis, prin intermediul Pakistanului, o nouă propunere de negociere către SUA, însă detaliile nu au fost făcute publice.
Trump a declarat că a avut „o conversație cu Iranul”, dar a adăugat: „Să vedem ce se întâmplă. Dar aș spune că nu sunt mulțumit”.
El a spus și că negocierile sunt dificile pentru că liderii iranieni ar fi „foarte confuzi”, după ce mai mulți comandanți militari de rang înalt au fost uciși în război.
Mai târziu, Trump a afirmat că Iranul „nu vine cu tipul de acord pe care trebuie să-l avem” și că SUA nu vor pleca „prea devreme”, pentru ca problema să nu reapară „peste încă trei ani”.
În același timp, președintele american a folosit un limbaj dur împotriva criticilor interni. El a spus că este vorba de „trădare”, atunci când unii susțin că SUA nu câștigă războiul cu Iranul. Deși, în aceeași zi notificase Congresul că ostilitățile „s-au încheiat”.
„Îi auzim pe radicalii de stânga spunând: «Nu câștigăm, nu câștigăm». Ei nu mai au nicio armată. Este incredibil. De fapt, cred că este trădare”, a spus Trump, în timpul unui discurs susținut în Florida.
Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA au distrus marina Iranului și a lăudat blocada americană asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene. Totuși, Iranul păstrează o pârghie importantă prin controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de energie.
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a început după atacuri ample lansate de Washington și Tel Aviv asupra Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian. Iranul a răspuns prin atacuri asupra Israelului și asupra unor state aliate ale SUA din Golf.
Statele Unite și Israelul susțin că Iranul urmărește dezvoltarea unei arme nucleare, acuzație negată de Teheran.
Răspunsul românilor la întrebarea ”Este mai important să fii descurcăreț decât corect?”. Câți cred că poți reuși în viață prin muncă, fără pile - sondaj INSCOP
Blocada navală a SUA sufocă exporturile Iranului: depozitele sunt pline, petrolul "plutește" pe mare
Alienarea susținătorilor AUR. Ce a rămas din „Sorin, fii cuminte!” și „nu te da fată virgină”?
Liverpool a anunțat când revine Salah
