Anul 1054: Marea Schismă dintre bisericile creștine occidentale de rit catolic și bisericile orientale de rit ortodox a devenit fapt împlinit la 16 iulie 1054. De la această dată creștinii păstoriți de Sfântul Părinte întronat în scaunul de la Roma sunt una, iar ceilalți, păstoriți de Prea Fericitul Patriarh al Constantnopolului, sunt altceva.
De aproape un mileniu, nu s-a găsit acea minte înțeleaptă capabilă să reunească toți creștinii la un loc, să facă o singură turmă, nu două – dacă-mi permiteți să folosesc un termen deloc protocolar, dar perfect biblic.
Formal, principalele cauze care au dus la schismă ar fi doar două: disputele privind autoritatea papală și inserarea clauzei „Filioque” (și al fiului) în Crezul de la Niceea. Dacă cine intră în detalii, găsește și alte motive care au alimentat focul schismei, unele legate de practicile liturgice, altele de jurisdicția națională în diferite regiuni, iar dacă ar fi să le amintim pe toate, le-am puncta cam așa:”.
- Împăratul Leon al III-lea Isauricul a interzis venerarea icoanelor în secolul al VIII-lea. Abordarea s-a numit iconoclasm și a provocat tensiuni puternice atât în Imperiul Bizantin, cât și în cancelariile papilor – dar din motive diferite.
- Adaosul „Filioque”, cerut de occidentali, la crezul niceeano-constantinopolitan a constituit pretextul unei dispute teologice de fond, care nu s-a stins vreme de peste un mileniu.
- Titlul Întâistătătorului de la Constantinopol ca patriarh ecumenic, era tradus la Roma ca patriarh universal, ceea ce era inacceptabil pentru partenerii occidentali, veeleitari și ei.
- Pretenția papei de a avea o mai mare autoritate asupra altor patriarhi decât autoritatea oricăruia dintre ei asupra celorlalți era inacceptabilă pentru aceștia.
- Concentrarea puterii religioase și a celei politice în mâinile aceleași persoane era văzută altfel la Roma decât la Constantinopol.
- Folosirea pâinii nedospite pentru euharistie, așa cum se practică în Occident, era socotită în Orient ca o practică nejustificată.
- Celibatul clericilor, practicat în Occident, era de neînțeles în Orient, întrucât excede prevederea elementară din Scripturi, privind scopul creerii omului: acela de a naște fii.
Una peste alta, motivele, luate fiecare în parte, par minore, dar toate la un loc au dezbinat creștinătatea, creând o schismă nerezolvată nici după un mileniu.
Vezi şi:
Anul 1241: Prima mențiune documentară a orașului Bistrița. La acea dată, codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările distruse de către mongoli și „oppidum Nosna” (Orașul Nosna), numele dat localităţii de către coloniști, așezării întemeiate pe malul râului Bistrița.
Respectivul nume s-a păstrat încă și în vremuri ulterioare. Astăzi, germanii au adoptat toponimul Bistritz, dar găsim în documente că germanii de altădata foloseau termenul Nösen, iar alteori Nusner, amândouă derivate, evident, din latinescul Nosna.
Maghiarii folosesc și ei cuvântul Bistrița, sub forma Beszterce, dar termenul este, în fapt, de sorginte slavă, derivat in bistro care semnifică „repede” și se referă, fără îndoială, la repeziciunea cu care se rostogolesc apele de la munte spre văi.
Wikipedia menționează că, tot în anul 1241, orașul Bistrița este amintit și în analele de la Erfurt, precum și în lucrarea „Carmen miserabile” a călugărului Rogerius, captiv la momentul năvălirii mongole în Oradea.
Anul 1342: A decedat regele maghiar Carol Robert de Anjou, personalitate care a marcat istoria românilor prin participarea sa la faimoasa luptă de la Posada, când oștile lui Basarab Vodă au nimicit armata comandată de Carol Robert, prinsă la Posada într-un defileu îngust, impropriu pentru tranzitarea la care se angajase.
Cronica pictată de la Viena, un document aproape contemporan evenimentelor, descrie în amănunt cele petrecute, lăsând de înțeles că armata maghiară s-a retras în dezordine, pe principiul „Scapă cine poate” și însuși regele a scăpat deghizat în simplu soldat.
Pentru Basarab, acest final a reprezentat un nou început, respectiv afirmarea statului valah, de sine stătător și aflat sub conducerea sa.
Anul 1486: Se naște Andrea del Sarto, pictor italian renascentist.
Anul 1544: Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu Catehismul Luteran, prima carte imprimată acolo în limba română.
Anul 1661: Banca suedeză "Stockholms Banco" emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar.
Banca a fost fondată în 1657, a început să imprime bancnote în 1661, dar a întâmpinat dificultăți financiare și a fost lichidată după zece ani, în 1667. Stockholms Banco a fost precursorul imediat al băncii centrale a Suediei, fondată în 1668 ca Riksens Ständers Bank și redenumită, în 1866, ca Sveriges Riksbank. Aceasta este astăzi cea mai veche bancă centrală din lume, care a supraviețuit până în zilele noastre.
Anul 1782: La Burgtheater din Viena, are loc premiera operei Răpirea din serai (Die Entführung aus dem Serail) de Wolfgang Amadeus Mozart. Succesul de proporții de la premieră se păstrează ca succes până astăzi, Die Entführung aus dem Serail fiind mereu prezentă în programele marelor teatre de operă din lume.
Anul 1796: Se naște Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez. El a fost cel mai mare pictor peisagist al Franței din secolul al XIX–lea. Cu arta sa, a reușit să elibereze peisagistica de restricțiile impuse de neoclasicism, iar prin predilecția pentru peisajele „plein air” s-a dovedit a fi un prim precursor al curentului impresionist de mai târziu
Anul 1872: Se naște Roald Amundsen, explorator norvegian. A fost primul om care a ajuns până la Polul Sud (în 1911). A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare în Arctica.
Anul 1896: Se naște Trygve Lie, ministru norvegian și primul secretar general al Națiunilor Unite. A fost ales în postul de secretar general în urma unui compromis între marile puteri, fiind susținut de mai multe state occidentale, neagreat însă de URSS și grupul statelor satelite.
Trygve Lie a susținut înființarea Israelului și a Indoneziei și retragerea trupelor sovietice din Iran. Și-a atras antipatia Uniunii Sovietice susținând Coreea de Sud când aceasta a fost invadată în 1951. S-a opus intrării Spaniei în organizație din cauza opoziției sale față de dictatorul Franco.
În ciuda opoziției Uniunii Sovietice, în 1950, adunarea generală a ONU i-a prelungit mandatul. Statele Unite nu susțineau nici o altă candidatură, dar URSS își folosea dreptul de veto. La data de 10 noiembrie 1952 a demisionat din funcție, în urma acuzațiilor din partea unui senator american, de favorizare a americanilor "neloiali" pentru posturile din cadrul organizației.
Anul 1898: Începe vizita oficială de trei zile a regelui Carol I al României la Sankt Petersburg. Este prima vizită a unui șef de stat român în Rusia, după cucerirea independenței. În capitala rusă, țarul a organizat o primire de prim rang, ca de la un suveran la altul, independent.
Anul 1909: Șahul Persiei, Mohammad Ali Shah Qajar, este obligat să abdice și înlocuit cu fiul său, Ahmad Shah Qajar. După abdicare, fostul șah s-a retras la Odesa, de unde a încercat să revină pe tron, în 1911, când a aterizat intempestiv la Astarabad.
Dar unitățile militare pe care conta au fost înfrânte într-o scurtă confruntare și Mohammad Ali Shah s-a întors în Rusia. În 1920, a călătorit la Constantinopol, unde n-a găsit niciun sprijin pentru o eventuală revenire la putere și, ca urmare, s-a retras definitiv în superba stațiune italiană San Remo, unde a murit la 5 aprilie 1925.
Anul 1911: Se naște Ginger Rogers, actriță și dansatoare americană, vedetă de prim rang a cinematografiei din prima jumătate a secolului trecut, epoca de aur a Hollywood-ului.
Ginger Rogers a câștigat un Oscar pentru cea mai bună actriță (1940) și a jucat în anii ’30 în filmele muzicale ale RKO cu Fred Astaire.
Anul 1920: S-a încheiat „Acordul de la Spa" privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor datorate de Germania și 10,55% din datoriile celorlalte trei țări ale coaliției înfrânte (Ungaria, Austria și Bulgaria).
Așa cum a dovedit mult mai târziu (în 1947) economistul american George Marshall, Acordul de la Spa a fost prea împovărător pentru Germania, care, cu economia distrusă de război, nu avea resurse materiale, umane și financiare să-și creeze venituri din care să plătească datoriile.
În opinia lui Marshall, această anomalie a favorizat ascensiunea fulminantă la putere a lui Adolf Hitler și declanșarea de către acesta a unui nou război mondial.
Anul 1921: A avut loc primul congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino.
Anul 1951: Regele Belgiei Leopold al III-ea, mult controversat urmare comportamentului său în timpul ocupației germane a țării, abdică în favoarea fiului său, Baudouin I. Acesta a avut o lungă domnie, de peste 42 ani.
Regele Boudouin I nu a avut moștenitori și, ca urmare, după decesul său, coroana a fost preluată de fratele său, Albert al II-lea, care, după o domnie de 20 ani, a abdicat la rândul său, cedând coroana fiului său Filip, actualul rege al Belgiei.
Anul 1951: Este publicat romanul autorului american J.D. Salinger, De veghe în lanul de secară, un best seller de mare succes. Aproximativ un milion de exemplare sunt vândute în fiecare an, cu vânzări totale de peste 65 de milioane de volume.
Anul 1961: Atleta Iolanda Balaș, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfășurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea și ultimul record mondial al său la săritura în înălțime: 1,91 m. Din 1988 până în 2005 Iolanda Balaș a fost președintele Federației Române de Atletism. A decedat la 11 martie 2016, la vârsta de 80 de ani.
Anul 1965: Moment festiv european: președintele Franței Charles de Gaulle și președintele Italiei Giuseppe Saragat inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta. La acea dată, acesta era cel mai lung tunel din lume (11,6 km).
Anul 1969: Apollo 11, prima misiune cu echipaj uman prevăzută să aselenizeze, a fost lansată cu succes de la Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida. În zilele următoare, modulul spațial cobora lin pe suprafața Lunii, iar după șase ore de pregătiri, Armstrong, comandantul navei, a pășit efectiv pe Lună, devenind primul pământean care a pus piciorul pe un alt astru decât Terra.
Pășind pe solul lunar, Armstrong a rostit celebra frază, care ar putea caracteriza întreaga misiune Apollo 11, „Un pas mic pentru om, dar un salt uriaș pentru omenire”.
Anul 1979: Președintele irakian, Ahmed Hassan al-Bakr demisionează și este înlocuit cu Saddam Hussein. Acesta încearcă o guvernare pe principii ultra-naționaliste și cu mijloace dure, care însă lăsau de înțeles că Irakul va fi un susținător al terorismului în lume.
După intervenția militară americană, Saddam Husei a fost prins, deferit justiției din țara sa, judecat, condamnat și executat.
Anul 1989: Moare Herbert von Karajan, dirijor austriac de talie internațională. În ciuda numelui tipic germano-austric, dirijorul avea origini cosmopolite. Mama sa, Marta Kosmač, era slovenă, iar un strămoș din partea tatălui era (după unele surse) aromân. Se numea Gheorghe Ion Caraion, iar numele Karajan nu este decât Caraion transcris în grafica germano-austrică.
Asta, după unele surse. După altele, respectivul strămoș n-ar fi fost aromân, ci grec get-beget și se numea Gheorghios Ianis Karaianis. Iar Karajan a derivat din Karaianisul grecesc, nu din Caraionul aromânesc.
Anul 1990: În Ucraina, a fost adoptată "Declarația privind suveranitatea de stat".
Anul 1994: Cometa Shoemaker-Levy 9 se izbește într-o coliziune frontală cu planeta Jupiter. A fost un moment rar întâlnit, când astronomii tereștri au putut observa în direct impactul produs de coliziunea dintre o cometă și un alt obiect din sistemul nostru solar.
Anul 1999: John F. Kennedy, Jr., care pilota un avion Piper Saratoga, moare când avionul său s-a prăbușit în Oceanul Atlantic. Soția lui, Carolyn Bessette Kennedy, precum și cumnata lui, Lauren Bessette, au murit și ele în acest tragic accident.
Anul 2000: A avut loc ultima eclipsă de lună a secolului XX. Eclipsa a putut fi observată în aproape întreaga Europă (inclusiv România), nordul Asiei, vestul Africii și de-a lungul coastelor estice ale celor două Americi.
MEMENTO:
- Franța – Ziua memoriei naționale (stabilită de președintele Franței, François Mitterrand în 1993, pentru comemorarea evreilor închiși pe velodromul de iarnă (Velodrom d'Hiver) și trimiși la Auschwitz)