Anul 180 d.Hr.: În Cartagina, au fost decapitați martirii scillitani. Mai exact, din ordinul împăratului Comod (180-192), fiul lui Marcus Aurelius, 12 credincioși creștini au suferit moartea prin pierderea capului, fără niciun alt motiv decât acela că se rugau unui alt Dumnezeu decât împăratul însuși și apropiații săi.
Anul 1203: În cadrul celei de a patra cruciade, are loc asediul capitalei bizantine Constantinopol. Scopul urmărit era sprijinirea împăratului destituit Isaac al II-lea Angelos și a fiului său, Alexios IV Angelos, în acțiunea lor (nereușită de altfel) de recăpătare a tronului.
Pe fondul acestei lupte interne, cruciații au invadat capitala Ortodoxiei Constantinopol, au cucerit-o, au jefuit-o, i-au ucis pe cei care se apărau, i-au luat în captivitate pe cei care se predau și au uitat cu desăvârșire că plecaseră în cruciadă ca să cucerească Ierusalimul, nu altceva.
Să nu ne mirăm. Dintre toate cruciadele pornite la drum ca să recucerească Ierusalimul, numai una, cea de a șasea, a ajuns la ținta programată și a reușit să intre victorioasă în Sfânta Cetate. Dar și asta numai pentru scurtă vreme, întrucât cei învinși au reușit să se regrupeze și să-i gonească din cetate pe invadatori.
Anul 1402: În China, împăratul Yongle devine cel de-al 3-lea monarh al dinastiei Ming. El l-a învins și l-a înlăturat pe fostul împărat, Jianwen.
Anul 1429: Moment crucial în războiul de 100 de ani. Carol al VII-lea al Franței este încoronat rege la catedrala de la Reims, după o campanie de succes în care s-a folosit din plin de imaginea și popularitatea Ioanei d'Arc și îi promisese acesteia că va elibera țara de englezi.
A domnit aproape patru decenii, deși ultima parte a domniei a fost marcată de luptele cu propriul său fiu, cel care îl va succeda după moarte, intrând în istorie ca Ludovic al XI-lea.
Fără să i se poată atribui cine știe ce merite, domnia sa a marcat printre altele și încheierea războiului de o sută de ani, în anul 1453, prin victoria francezilor în bătălia de la Castillon.
Bătălia de la Castillon a marcat nu numai sfârșitul „războiului de o sută de ani”, ci și pierderea supremației militare a Angliei asupra francezilor, împiedicându-i astfel pe regii englezi să reclame cu sorți de reușită teritoriile deținute cândva pe continent, poate în afară de mult disputatul port Calais.
Toate celelalte teritorii care aparținuseră Angliei în diferite perioade au fost definitiv pierdute, în beneficiul noii Franțe aflată în plină ascensiune.
Anul 1440: Vladislav al III-lea, regele Poloniei, devine și rege al Ungariei.
Anul 1790: Se naște Adam Smith, economist scoțian. A fost un pionier al științei economice și o figură cheie a Iluminismului scoțian.
Catalogat de unii drept „Părintele economiei” sau „Părintele capitalismului”, Smith a ajuns reper în istoria științelor economice, datorită a două lucrări considerate a fi bazele acestora: Theory of Moral Sentiments (1759 – Teoria sentimentelor morale) și An Enquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations (1776 – O anchetă asupra naturii și cauzelor bogăției națiunilor).
Aceasta din urmă, adesea cunoscută prescurtat ca „Bogăția Națiunilor”, este considerată opera sa magistrală și prima lucrare modernă care tratează economia ca pe o disciplină academică. Smith refuză să explice distribuția bogăției și puterii ca efecte ale voinței divine. El pune distribuția bogăției în sarcina unor factori naturali, politici, sociali, economici, legislativi, de mediu, tehnologici și a interacțiunilor dintre ei.
Contrazicându-l pe clasicul Smith, un alt economist de marcă intervine mai târziu cu ideea mai simplă și deci mai ușor de explicat și de înțeles, că o parte din membrii societății își adjudecă pentru sine o parte din „avuție” în mod nejustificat, imoral și abuziv, folosindu-se de puterea politică, socială sau financiară.
Teoria lui Marx, captivantă sub aspect teoretic, a fost preluată de teoreticienii comuniști și aplicată în condițiile care se cunosc. Dar, atenție, chixul sistemului comunist al fostei URSS nu compromite teoria, iar comunismul tocmai reînvie în China, sub alte forme decât cea sovietică.
Anul 1810: S-a născut August Treboniu Laurian (Augustin Trifan), om de cultură marcant al secolului al XIX-lea, istoric și om politic român, unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române.
Anul 1821: Lupta de la Slobozia. Cetele de panduri, rămase fără Tudor Vladimirescu, au fost înfrânte de turci. Printre cei luați prizonieri se afla și fratele lui Tudor Vladimirescu. Este sfârșitul revoluției lui Tudor.
Anul 1859: Moare, la vârsta de 22 ani, Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen, sora regelui Carol I al Românei și regină consort a Portugaliei. Moartea tinerei soții i-a provocat regelui Petru al V-lea al Portugaliei o depresie severă, pe fondul căreia, în următorii doi ani, a decedat și dânsul.
Întrucât Petru al V-lea nu avea copii, tronul i-a revenit unui frate mai mic, Ludwig I (1861–1889).
Anul 1867: S-a născut Dimitrie Gerota, cunoscut medic român, urolog, membru corespondent al Academiei Române.
A devenit o personalitate de vază în lumea medicală românească, după ce a înființat, în 1907, un spital - Sanatoriul Dr. Gerota - din București. De asemenea, este creatorul unui muzeu de mulaje anatomico -chirurgicale lucrate în întregime de el. A descris pentru prima dată fascia pararenală, care îi poartă astăzi numele. În orice tratat de urologie contemporan, aceasta este denumită fascia Gerota.
Anul 1894: Moare Leconte de Lisle, poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință.
Anul 1918: Din ordinul dat de Partidul Bolșevic, ţarul Nicolae al II-lea și familia sa au fost asasinați la casa Ipatiev din Ekaterinburg, Rusia.
Au fost împușcați „la ordin”, fără vreo cercetare, fără judecată și fără sentință:
- Țarul Nicolae al II-lea (n. 1868)
- Țarina Alexandra Feodorovna (n. 1872)
- Marea Ducesă Olga (n. 1895)
- Marea Ducesă Tatiana (n. 1897)
- Marea Ducesă Maria (n. 1899)
- Marea Ducesă Anastasia (n. 1901)
- Țareviciul Alexei, moștenitorul tronului. Era atins de o boală gravă, hemofilia, din ale cărei crize nu reușea să-l scoată nici un medic, dar pe care îl calma călugărul autodidact Grigori Rasputin.
Anul 1923: Moare Theodor Rosetti, publicist și politician român.
Anul 1931: S-a promulgat Legea privind autonomia universitară în România. Legea prevedea și transformarea "Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică" în "Academia de Muzică și Artă Dramatică".
Anul 1936: Lovitură de stat naționalistă în Spania și începutul războiului civil spaniol. Un război local, care s-a declanșat la 17 iunie 1936 și a durat aproape trei ani, până la 1 aprilie 1939. Exact în anul când s-a declanșat Al Doilea Răboi Mondial, prin agresiunea germană din 1 septembrie 1939.
În conflictul spaniol, forțele naționaliste de extremă dreaptă, conduse de generalul Francisco Franco, au învins forțele republicane, foarte eterogene, care cuprindeau liberalii anticlericali, socialiști, comuniști, anarhiști și autonomiști.
Conflictul poate n-ar fi avut atâta amploare, dacă n-ar fi fost susținut militar, financiar și politic de interesele unor alte state europene, destul de puternice, chiar mai puternice decât Spania, țara devenită câmp de luptă.
Astfel, republicanii se bucurau de sprijinul Uniunii Sovietice și al Mexicului, iar naționaliștii erau susținuți de Italia fascistă, Germania nazistă și de Portugalia vecină.
Biruitorul Franco a rămas în fruntea Spaniei până la moartea sa, în 1975. Dar - surpriză - înainte să moară, a gândit că sistemul creat de el nu va putea fi susținut de urmași. Și atunci, a opinat că, după moartea sa, cea mai bună soluție pentru țară este restabilirea monarhiei, prin înscăunarea lui Juan Carlos I, din dinastia de Bourbon, urmașul legitim al ultimului rege, Alfonso al XIII-lea.
Regele a acceptat preluarea tronului, iar țara a redevenit regat, o monarhie în cadrul UE.
Anul 1941: În urma demonstrațiilor de Ziua Națională a Franței, 14 iulie, o decizie a comandamentului militar german a interzis să mai fie intonat imnul La Marseillaise în zona ocupată a Franței, inclusiv în capitala Paris, de asemenea ocupată.
Anul 1942: Începutul bătăliei de la Stalingrad (Al Doilea Război Mondial). A fost o bătălie crucială, căci pierderea Stalingradului (azi Volgograd) ar fi însemnat instalarea Wermactului pe cursul fluviului Volga și întreruperea circulației navale pe fluviu. Aceasta alimenta întreg frontul rusesc cu alimente și produse petroliere din zona mării Caspice, inclusiv Caucazul.
Dimpotrivă, câștigarea bătăliei a fost semnal că suita succeselor răsunătoare ale germanilor s-a sfârșit și, de aici încolo, invadatorii vor fi nevoiți să bată în retragere, trecând la tactica defensivei, non stop, până la Berlin.
Anul 1944: Dezastrul din Chicago. A fost o explozie de muniții produsă la Depozitul Naval Port Chicago. Munițiile au detonat în timp ce erau încărcate pe o navă de transport cu destinația „Teatrul de Operațiuni din Pacific”, ucigând 320 de marinari și civili și rănind alți 390.
Anul 1945: Începe faimoasa Conferință de la Potsdam, în cadrul căreia s-au întâlnit cei trei mari potentați ai lumii: Truman, Stalin și noul premier britanic Atlee (acesta îl înlocuia pe Churchill, care își încheiase mandatul).
Pe agenda de lucru a conferinței s-au aflat problemele ordinii internaționale postbelice, probleme privind viitoarele tratate de pace și aprecieri asupra efectelor războiului, aflat în fază finală.
Anul 1950: Au fost arestați cetățenii americani Julius și Ethel Rosenberg, acuzați de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice. Acuzele priveau furtul unor planuri și documentații secrete referitoare la fabricarea armei nucleare (bomba atomică) și predarea acestora autorităților sovietice.
Studiind aceste documentații, specialiștii sovietici urmau să-și construiască propria bombă, iar URSS devenea țară posesoare de armament nuclear.
A urmat un proces de răsunet și sentința de condamnare la moarte a celor doi soți, găsiți vinovați pentru conspirație la spionaj. Ei au fost executați pe scaunul electric.
Anul 1954: S-a născut Angela Merkel, politician german, prima femeie ajunsă cancelar al Germaniei și primul cancelar căruia germanii i-au încredințat patru mandate succesive.
Anul 1955: A fost inaugurat, la Los Angeles, SUA, parcul de distracții "Disneyland". Inaugurarea s-a desfășurat cu mult fast, în prezența a peste 30.000 de vizitatori, veniți de pretutindeni. Ceremonia a fost transmisă în direct de televiziune.
Anul 1959: Britanicii Louis și Mary Leakey au descoperit fosila unui hominim, numit Paranthropus boisei, găsit în cheile râului Oldway, din Tanzania de astăzi. Importanța descoperirii constă în faptul că ea completează una din acele „verigi lipsă” ce stau în calea cercetărilor evoluționiste privind originile omului, pornind de la primate.
Anul 1969: Legația României în Israel a fost ridicată la rangul de ambasadă.
Anul 1975: Proiectul test Apollo–Soyuz: are loc andocarea navelor spațiale Apollo american și Soyuz sovietic, marcând prima legătură de acest fel între nave spațiale aparținând celor două națiuni.
Anul 1976: La Montreal (Canada) a început a XXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. Gimnasta Nadia Comăneci a obținut trei medalii de aur, iar România a ocupat locul nouă pe națiuni, cu patru medalii de aur, nouă de argint și 14 de bronz.
La întoarcerea în țară, gimnasta Nadia Comăneci a fost felicitată de însuși șeful statului pe atunci, Nicolae Ceaușescu, și recompensată cu suma de 4.000 de lei (salariul pe o lună al unui funcționar).
Anul 1979: Simone Veil este aleasă președinte al Parlamentului European.
Anul 1980: Au fost inaugurate lucrările de construcție a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. În prezent, funcționează unitățile I și II, care produc împreună circa 20% din consumul de energie electrică al țării. Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități (reactoare).
Anul 1981: Regina Elisabeta a II-a deschide Podul Humber, unul din cele mai lungi poduri suspendate din lume la acea vreme.
Podul Humber, situat lângă localitățile New Holland și Kingston upon Hull, din Marea Britanie, este construit peste estuarul Humber. Inaugurat la 17 iulie 1981, el are o deschidere de 1.410 m, iar lungimea totală atinge 2.220 m. Înălțimea față de nivelul apei este de 30 m, iar cei doi piloni de susținere au câte 155,5 m înălțime.
Anul 1985: 17 state au fondat, la Paris, "Agenția de Coordonare a Cercetărilor Europene" - EUREKA - (European Research Co-ordination Agency).
Anul 1994: În finala Cupei Mondiale de fotbal din Statele Unite ale Americii, Brazilia a învins Italia cu 3-2 la penalty, asigurând astfel titlul mondial pe echipe pentru a patra oară. Este prima finală a Cupei Mondiale care a fost decisă de un penalty.
Anul 1995: Prima reuniune în formula "16+1" a NATO, cu participarea țărilor membre ale Alianței și a Rusiei. A fost semnat acordul interimar de parteneriat și cooperare economică între Uniunea Europeană și Rusia.
De reținut: Nu sunt nici 26 de ani de când Rusia era partener al NATO, la a cărei reuniune participa în formula 16+1, nemembră a Alianței, dar ca invitată de încredere, întrucât Alianța nu are nimic de ascuns în fața oricărui partener loial.
Anul 1998: A fost adoptat la Roma statutul care definește regulile de funcționare ale Curții Penale Internaționale (CPI). Adoptat la 17 iulie 1998, statutul a intrat în vigoare la 1 iulie 2002.
Firește, prevederile statutului pot fi aplicate doar țărilor care l-au semnat sau ratificat, iar până în prezent s-au angajat prin semnătură 123 de state ale lumii. Altele încă mai examinează semnarea și ratificarea acestuia.
Printre țările care au ratificat Statutul de la Roma se numără majoritatea țărilor din Europa, America de Sud, Australia și Noua Zeelandă, precum și multe țări africane și asiatice. Totuși, există state de importanță majoră în politica lumii care nu au semnat sau ratificat acest document. Printre acestea se numără Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, Republica Populară Chineză, India și Israel.
Anul 2014: Un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines se prăbușește în localitatea Hrabove, regiunea Donețk, Ucraina, la 50 km de granița cu Rusia. Au murit atunci 298 de oameni, dintre care 283 erau pasageri și 15 membri ai echipajului.
În presă, s-a vehiculat insistent un scenariu, după care avionul ar fi explodat la impactul cu o rachetă tip sol-aer lansată din zona conflictului armat din estul Ucrainei. Guvernul Ucrainei, administrația așa zisei "Republici Populare Donețk" și guvernul Rusiei au negat fiecare în parte implicarea în doborârea avionului.
La un deceniu de la producerea tragediei, avem doar calcule, ipoteze, scenarii, variante și nicio concluzie care să-i inculpe pe vinovați.
MEMENTO:
Sărbători naționale:
- Irak: Aniversarea proclamării republicii
- Coreea de Sud: Ziua Constituției (1948)
- Japonia: Festivalul Gion Matsuri în Kyoto