Faleza de la Costineşti se află demult într-un stadiu avansat de degradare, iar zona respectivă a fost îngrădită pentru siguranţa localnicilor şi a turiştilor. An de an însă pericolul creşte, iar planşele de beton, care au rol de susţinere, pot oricând să se disloce şi să se prăbuşească.
Un consilier local acuză autorităţile că nu fac nimic, iar Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral anunţă că faleza e inclusă într-un proiect de reducere a eroziunii costiere, dar nu oferă niciun termen pentru realizarea lucrărilor de consolidare.
Consilierul local din Costineşti Mugurel Radu Călin (Partidul Republican) afirmă că starea falezei s-a agravat în ultimii ani şi acuză autorităţile care răspund de această zonă că nu iau nicio măsură în legătură cu gestionarea riscurilor existente în zona costieră.
“A trecut un deceniu de la ultimele lucrări provizorii de stabilizare a ţărmului mării în zona falezei Costineşti. Starea acesteia s-a agravat extrem de mult în iarna 2018-2019, când fenomene hidro- meteorologice complexe au dus la punerea în pericol a stabilităţii întregii faleze şi a construcţiilor din zonă.
În ultimii ani au loc dese alunecări şi prăbuşiri ale falezelor, în contextul nerealizării de urgenţă a lucrărilor de stabilizare.
În anul 2018, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a realizat un studiu privind stadiul lucrărilor hidrotehnice de protecţie a falezei Costineşti din care rezultă faptul că o bună parte din faleză se află într-o stare critică, existând pericolul real ca planşele de beton, care au rol de susţinere, să se disloce şi să se prăbuşească, însă până în prezent să nu se ia nicio măsură concretă pentru gestionarea riscurilor existente în zona costieră”, a transmis consilierul local.
În replică, ABADL a anunţat, luni, printr-un comunicat de presă, că faleza din Costineşti este inclusă în proiectul “Reducerea eroziunii costiere Faza II”.
“Staţiunea Costineşti va beneficia în cadrul proiectului de o protecţie costieră de 2.550 de m liniari şi de 16 hectare de plajă nouă. În cadrul proiectului vor fi demolate mai întâi structurile existente, vor fi construite epiuri marine noi încastrate în ţărm şi vor fi instalate structuri pentru valorificarea biodiversităţii marine - recifi artificiali”, a precizat ABADL, care nu spune însă şi când se vor realiza toate acestea.
Sursa citată menţionează că zona respectivă este monitorizată şi a fost îngrădită pentru siguranţa localnicilor şi a turiştilor, ceea ce deja ştiam.