Este normal să ne fie frică de schimbarea pe care o va aduce în viețile noastre inteligența artificială, într-o țară în care, statistic, abia un român din patru are competențe digitale de bază.
Lucrurile stau și mai rău la țară. Iar în rândul vârstnicilor, situația este dramatică: abia unul din 16 poate folosi, în siguranță, tehnologia digitală, la nivel elementar.
Cu toate că a avut timp, oportunități și bani, statul român nu a reușit nici până astăzi să își coordoneze eforturile și să ne aducă pe toți în lumea digitală.
Cei care au cel mai mult de pierdut sunt românii aflați în situații de vulnerabilitate, care – în lipsa unei minime educații digitale – riscă să își trăiască viețile fără beneficiile tehnologiei moderne.
Asta înseamnă să cadă constant victime atacatorilor cibernetici, să fie nevoiți să stea la cozi și să aibă, constant, acces limitat pe piața muncii.
Există, totuși, soluții care funcționează. Autoritățile locale, bibliotecile și ONG-urile reușesc, punctual, să crească nivelul competențelor digitale de bază exact acolo unde este cea mai mare nevoie.
Dar nu au cum să rezolve singure problema întregii țări. Lipsește, în continuare, o strategie guvernamentală coerentă, construită corect, cu mecanisme clare și termene asumate de implementare. Și, ulterior, cu verificarea impactului și corecții.
Despre situația în care ne aflăm și despre perspectivele noastre reale au discutat - în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), moderată de reporterul spotmedia.ro - reprezentanți ai Guvernului, ai administrației locale, ai instituțiilor cu rol în elaborarea politicilor publice și formarea funcționarilor publici, precum și ai ONG-urilor cu rezultate remarcabile în reducerea decalajelor digitale din România.
Iată contextul și câteva dintre concluziile dezbaterii.
Ce sunt competențele digitale de bază și de ce ne trebuie
Competențele digitale de bază sunt echivalentul modern al cititului și scrisului.
Nu programare și nici IT avansat, ci lucruri elementare, deja indispensabile.
Ai competențe digitale de bază dacă poți să:
- cauți informații pe internet și să le deosebești pe cele adevărate de cele false;
- trimiți un e-mail și să participi la un apel video;
- completezi un formular online și să îți faci conturi în aplicații;
- creezi documente simple (de exemplu, Word sau Excel) și să lucrezi cu ele, la nivel elementar;
- identifici riscul de fraudă online și să îți iei măsuri de precauție (de exemplu, să nu folosești aceeași parolă la toate conturile sau să nu divulgi datele de logare la conturile bancare).
Este minimul de care ai nevoie ca să fii prezent, în siguranță, în mediul online.
Încă „la coada” Europei
În medie, la nivelul Uniunii Europene, 54% dintre cetățenii activi, cu vârste între 16 și 74 de ani, au competențe digitale de bază. Asta înseamnă că, statistic, fiecare al doilea cetățean european poate face lucrurile elementare în online.
În România, media este de 27,7%. Adică doar puțin peste unul din patru cetățeni are competențe digitale de bază.
La țară, doar unul din cinci, iar în rândul celor cu vârste peste 65 de ani, doar unul din 16.
Cele mai expuse riscului de excluziune digitală sunt persoanele vulnerabile, precum:
- tinerii din comunități izolate, care nu au acces la educație de bună calitate;
- adulții săraci, care trăiesc la limita supraviețuirii;
- șomerii, mai ales cei de lungă durată, sau persoanele care, deși nu au serviciu, nici nu mai figurează ca fiind fără loc de muncă în evidențele Ministerului Muncii;
- vârstnicii care au dificultăți în a ține pasul cu tehnologia.
Avem ocazii să rezolvăm problema. De ce nu profităm?
Pentru a reduce decalajele digitale, Comisia Europeană a creat strategia Deceniul Digital European.
Prin aceasta, oferă sprijin – inclusiv financiar – pentru statele care vor să își crească, până în 2030, nivelul de competențe digitale, economia digitală și competitivitatea cu ajutorul tehnologiei.
Este un context pe care România ar fi putut să îl exploateze la maximum. Dar nu o face.
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a realizat o primă analiză independentă a modului în care Guvernul României a aderat la această strategie. Rezultatele nu sunt îmbucurătoare:
- mai multe ministere au propus proiecte pe care deja le aveau în desfășurare și care, adesea, nu au ca principal scop reducerea decalajelor;
- obiectivele asumate sunt modeste: România își propune ca până în 2030 să ajungă la 50% din populație cu competențe digitale de bază, adică să fie, peste patru ani, sub media europeană de astăzi;
- în multe cazuri, obiectivele nu sunt coerente: pentru a ajunge la 50% până în 2030, ar fi nevoie de o creștere de peste 3% pe an, în condițiile în care ritmul curent este de aproximativ 1% pe an;
- în mod paradoxal, în ciuda acestui ritm scăzut, Guvernul mizează pe digitalizarea tinerilor NEETs (cei care nici nu studiază, nici nu lucrează, nici nu sunt în curs de calificare pentru vreo meserie – n.red.), deși aceștia sunt printre cei mai greu de atins prin politicile publice existente.
Puteți citi integral raportul și alte documente de interes despre subiect, începând de aici.
Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu: „Administrația se teme de AI. Suntem în urmă. Cum procedăm”
În Guvern, portofoliul digitalizării este coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu, reprezentată la dezbaterea CRPE de secretarul de stat Mădălina Marcu.
„Avem 6 strategii de digitalizare în vigoare. Partea despre AI este pe jumătate de pagină.
Sunt strategii la fel de bune sau de proaste ca orice alte strategii din ultimii 30 de ani.
Adevărul este că statului român îi e, în continuare, incredibil de frică să pună cifre pe hârtie. Pentru că nu știm dacă avem suficient leadership sau continuitate politică să le putem acoperi.
Dacă dispare sprijinul politic, dispar resursele. Și-atunci, ca să nu ne trezim în situația că am promis și n-am făcut, toate strategiile sunt vagi. Cifrele sunt, de regulă, asumate de colegii din aparatul tehnic.
Ceea ce putem face este pe zona de coordonare și operaționalizare a instituțiilor. Lucrăm la un plan operațional care poate fi asumat pe bucăți.
Încercăm să ne coordonăm cu societatea civilă. Fiecare ONG lucrează acum pe bucățica lui. Vrem să agregăm aceste eforturi, în condițiile în care avem acum, în Guvern, unul dintre cei mai deschiși miniștri când vine vorba de colaborare (Oana Gheorghiu – n.red.)”, a precizat Mădălina Marcu.
Secretarul de stat a precizat că vicepremierul și Cabinetul său nu pot acționa direct pentru creșterea competențelor digitale și reducerea decalajelor, dar pot stimula interoperabilitatea și pot încerca să replice proiecte de digitalizare de succes, precum cartea electronică de identitate implementată de MAI.
Totodată, Guvernul va lansa, la începutul lunii martie, o platformă prin care oricine va putea semnala lucrurile care nu funcționează. Ulterior, problemele vor fi ierarhizate și rezolvate etapizat.
Parlamentul: „Statul ignoră categorii întregi”
Radu Mihaiu, deputat și președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației din Camera Deputaților, a atras atenția asupra unor grupuri complet ignorate în procesul de digitalizare.
„Pe lângă categoriile descrise de dumneavoastră, sunt și alte tipuri de persoane pentru care digitalizarea ar trebui să însemne ceva. Spre exemplu, persoanele cu deficiențe de văz, de auz șamd.
Sunt persoane pe care statul le ignoră, momentan. Se descurcă acele persoane cum pot, cu niște readere.
Nimeni nu se gândește că – atunci când pui o poză – trebuie să-i pui și o descriere. Legislație există, dar nu se respectă”, a declarat Radu Mihaiu.
Deputatul a spus că, fie din incapacitate administrativă, fie dintr-un tip de rea-voință, statul nu reușește să ducă la bun sfârșit nici proiectele bune.
„În mediul digital, lucrurile se schimbă cu o viteză mult mai mare decât poate statul român să reacționeze.
Un studiu publicat acum câteva zile arăta că 11,5 milioane de persoane cu vârsta de peste 18 ani folosesc rețele de socializare. În paralel, doar 27,7% din populație are competențe digitale de bază.
Șocantă discrepanța între ce poate face un privat și ce poate face și măsura statul.”
Radu Mihaiu a criticat și modul în care statul a gestionat proiectul cărții electronice de identitate, precum și incapacitatea administrației de a evalua corect proiectele IT.
Agenția Națională a Funcționarilor Publici: avem legislație bună, dar nu o folosim
Cristina Panțîru, manager public în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), a explicat că România are deja instrumente legislative care pot fi utilizate imediat pentru creșterea competențelor digitale.
„Avem OUG 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competențe digitale pentru cetățenii României. Este meritul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) că s-a adoptat.
Și eu promovez această ordonanță, care e corelată cu DigComp (strategia europeană pentru competențe digitale - n.red.), dar și cu DigCompRo (strategia României pentru competențe digitale -n.red.).
OUG 27/2025 conține și competențe necesare pe domeniul AI. Noi am remarcat că nici instituțiile și nici privații nu știu că – atunci când folosești AI – ai nevoie, potrivit EU AI Pact, să îți pregătești angajații în cybersecuritate pentru domeniul AI”, a precizat Cristina Panțîru.
Aceasta a explicat că, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Institutul Național de Administrație (ADR), ANFP a dezvoltat cadrul de competențe digitale pentru funcționarii publici, corelat cu standardele europene.
„Ce aduce nou cadrul de competențe digitale pentru funcționarii publici: pe lângă competențele DigiComp și DigiCompRo, sunt două competențe specifice pentru administrația publică: transformarea digitală și leadership digital.
În contextul românesc – în care suntem defavorizați – ne dăm seama cât de important este să avem competențe în transformare digitală și leadership digital.
S-a vorbit aici despre cine este responsabilul politic pentru digital. Ne asumăm sau nu ne asumăm? Asta arată că avem deficiențe la nivel de leadership digital și că este nevoie să dezvoltăm aceste competențe”, a mai spus managerul public in cadrul ANFP.
Radu Puchiu, expert în e-administrație: „Fără schimbarea culturii administrative, nu se poate. Haideți să facem o pace!”
Radu Puchiu, expert în e-guvernare, a avut una dintre cele mai tranșante intervenții ale dezbaterii.
„Suntem prea politicoși! Ce mai discutăm, în 2026, despre digitalizare, în termeni de «avem un proiect, am vrea să facem»? Doamne, Dumnezeule! Trebuie să facem mult mai mult decât am făcut până acum. Exponențial mai mult”, a apreciat Radu Puchiu.
Expertul a arătat că problema statului nu este lipsa ideilor, ci lipsa instrumentelor și a unei culturi administrative funcționale.
„Unde se rupe lanțul? În câteva locuri.
Ca să dirijezi politica de stat, ai 2 instrumente:
- banii (unde pui finanțarea, acolo ai prioritatea)
- cultură administrativă
Să le luăm pe rând: la bani, statul a mers pe fonduri europene, care au ajuns să înlocuiască strategia națională și politicile publice. Nu pui datele acolo, că pierzi finanțarea ...
Iar cultură administrativă n-a fost adresată de niciun guvern. Din cauză că e pe termen lung. Și nu se vede. Și nu are rezultate imediate.
Unde am ajuns? Statul n-are încredere în oamenii săi. Cele mai bune soluții, când am fost acolo (Radu Puchiu a fost secretar de stat la SGG – n.red.) mie mi-au venit de la oamenii din administrație. Ei au ideile bune, dacă știi să-i asculți.
Or, dacă e să pun bani pe ceva, în viitorul exercițiu financiar, aș pune pe asta: cum schimbăm cultura administrativă.
Am auzit mai mulți oameni politici spunând: să vină societatea civilă cu idei. Asta nu suplinește gândirea strategică. E cel mai sigur drum spre a nu face nimic.
Veniți cu idei și vă dau eu, pentru fiecare, câte 10 motive pentru care nu se poate face!
Haideți să schimbăm cultura administrativă, dându-le oamenilor încredere. Nu amenințându-i că-i dăm la o parte sau că le tăiem salariile.
Un exemplu despre care s-a vorbit azi: catalogul digital. Dacă le dai școlilor bani, îl vor face. Dar dacă în loc să le dai bani te duci cu amenințări, că e ordin de sus să se folosească și catalogul electronic, să pui și în cel pe hârtie și mai știu eu ce... n-o să se întâmple.
Hai să facem o pace! Nu e administrația dușmanul publicului și nici invers. Trebuie să lucrăm împreună pentru că altfel n-avem încotro”, a declarat Radu Puchiu.
Expertul în e-administrație apreciază că modul în care planificăm transformarea digitală trebuie să se schimbe.
„În condițiile în care avem AI - azi, aici, acum - digitalizarea despre care am vorbit nu mai este suficientă. Nu mai e suficient să iau procese și să le trec în mediul digital.
Pentru că interacțiunea oamenilor cu administrația se schimbă.
Uitați-vă la un plan pentru următorii 10 ani, la ce ne-am propus să schimbăm și cum. Și apoi întrebați un tânăr de 20 de ani dacă el vrea, peste 10 ani, să interacționeze cu administrația în felul în care am proiectat noi acest lucru”, a mai spus Radu Puchiu.
Toate fotografiile de la dezbatere au fost realizate de Alin Asavei din cadrul Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti” din Onești