Copiii și tinerii de astăzi sunt mai fragili emoțional decât generațiile anterioare, petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, mai ales pe smartphone, și au tot mai puține interacțiuni directe cu alți copii sau tineri, avertizează sociologul Iulian Stănescu, director adjunct al Institutului de Cercetare a Calității Vieții.
Declarațiile, citate de Agerpres, au fost făcute vineri, în cadrul dezbaterii „Libertatea de exprimare și siguranța online”, organizată la Biblioteca Metropolitană.
Potrivit sociologului, în ultimul deceniu s-a produs o schimbare majoră în felul în care copiii și adolescenții își petrec timpul: au crescut puternic orele petrecute în fața ecranelor, dar a scăzut interacțiunea față în față, în afara școlii.
„În ultimii zece ani, asistăm la o creștere, care variază în funcție de statele sau societățile în care se fac măsurători prin anchete sociologice, între 50 - 100% a timpului petrecut în fața ecranelor și nu vă gândiți că e timp petrecut în fața ecranelor așa cum copiii anilor '90 petreceau în fața televiziunii prin cablu, ci vorbim de timp petrecut în cea mai mare parte pe smartphone”, spune Iulian Stănescu.
El a atras atenția și asupra unui alt indicator îngrijorător: creșterea, tot cu 50-100%, a numărului de copii și tineri care spun că, în ultima săptămână, nu au avut nicio formă de socializare față în față cu un alt copil sau tânăr, în afara școlii.
Mai singuri, mai anxioși, mai vulnerabili
Iulian Stănescu spune că aceste fenomene nu țin de o singură țară sau de un anumit model cultural, ci se regăsesc în societăți diferite. Ele sunt amplificate de schimbări sociale importante.
Aproape jumătate dintre copii sunt singuri la părinți, deci nu au frați sau surori cu care să interacționeze zilnic. Mulți nu locuiesc nici în comunități în care să poată ieși ușor afară, în siguranță, pentru a petrece timp cu alți copii. Rezultatul este că ajung să stea tot mai mult singuri, în case sau în curți.
Efectele se văd în creșterea adicțiilor, a anxietății și, în unele cazuri, a tulburărilor psihice, a spus sociologul.
„Dacă e să tragem linie, copiii și tinerii de acum sunt mult mai fragili din punct de vedere emoțional decât oricare dintre generațiile trecute”, a afirmat Iulian Stănescu.
El a indicat și o altă consecință care ar trebui să atragă atenția adulților: felul în care o parte dintre tineri se raportează la sarcini, disciplină de muncă și atingerea unor obiective.
„Dacă veți vorbi cu specialiști în resurse umane, cu formatori, cu profesori din mediul universitar, cu angajatori, o să vedeți că revine acest mesaj recurent, care nu poate să fie întâmplător, referitor la modul în care tinerii se raportează la sarcini de lucru, la disciplina de muncă”, a spus sociologul.
Ce ar trebui să ne pună pe gânduri
Din intervenția sociologului se desprind câteva caracteristici ale generației de copii și tineri de astăzi care ar trebui privite cu atenție:
- petrec mult mai mult timp pe smartphone decât generațiile anterioare petreceau în fața televizorului;
- au mai puține interacțiuni reale, față în față, cu cei de vârsta lor;
- sunt mai singuri, inclusiv din cauza schimbărilor din familie și comunitate;
- sunt mai expuși anxietății, dependenței digitale și fragilității emoționale;
- pot avea dificultăți mai mari în raportarea la efort susținut, sarcini de lucru și disciplină;
- sunt mai vulnerabili în fața algoritmilor și a conținutului care le exploatează emoțiile.
Riscuri: cyberbullying, racolare, conținut violent sau fals
Consilierul Ligia Crăciunescu, de la Avocatul Copilului, a atras atenția, la rândul său, că utilizarea excesivă și necontrolată a platformelor digitale poate afecta dezvoltarea și siguranța minorilor.
Ea a vorbit despre expunerea copiilor la conținut nepotrivit, limbaj violent sau vulgar, informații false, cyberbullying, fraude și racolări în scopuri sexuale.
„Promovarea conținutului nepotrivit, a limbajului violent sau vulgar, a informațiilor false pe care copiii nu le disting întotdeauna îi pot afecta pe minori din punct de vedere psihologic și îi pot influența negativ. Petrecerea excesivă a timpului pe rețele poate afecta sănătatea mintală a acestora, putând determina anxietate, scăderea stimei de sine, dependență digitală. În cazuistica noastră am întâlnit chiar diagnosticul de autism virtual”, a spus Ligia Crăciunescu, citată de Agerpres.
Aceasta a avertizat și asupra provocărilor de pe rețelele sociale și a cazurilor în care minore dispărute de acasă ajung, de fapt, la persoane cunoscute online.
„De multe ori s-a constatat că minorele dispărute de fapt au plecat voluntar de acasă la iubiții lor cunoscuți în mediul online. Unele dintre ele, din fericire, sunt depistate de organele de poliție și se iau măsurile necesare. Altele dintre ele sunt depistate după ce deja au întreținut raporturi sexuale cu persoanele în cauză. Să știți că, de multe ori, dacă fata are 15 - 16 ani, iubitul avea 35”, a explicat consiliera.
„Nu putem cere unui copil să lupte singur cu algoritmii”
Consilierul în Ministerul Educației Georgeta Antonia Rodica Crăciunescu a atras atenția că platformele digitale sunt construite pentru a maximiza timpul petrecut online și reacția emoțională a utilizatorilor.
„Minorii, din păcate, nu au această maturitate cognitivă necesară pentru a evalua toate riscurile digitale. De aceea sunt părinții, de aceea sunt profesorii și factorii implicați în educarea copilului, să îi susțină”, a spus consilierul în Ministerul Educației.
Responsabilitatea, a adăugat ea, trebuie împărțită între platforme, școală, familie și stat. Platformele trebuie să ofere siguranță prin design, școala trebuie să facă educație digitală, familia trebuie să supravegheze și să păstreze dialogul cu copiii, iar statul trebuie să asigure cadrul legislativ și controlul.
„Nu putem cere unui copil de gimnaziu sau de liceu să lupte singur cu acești algoritmi, construiți de echipe întregi de psihologi comportamentali sau de specialiști”, a afirmat Georgeta Antonia Rodica Crăciunescu.
Ea a mai spus că elevii nu au nevoie doar de competențe digitale tehnice, ci și de discernământ digital: să înțeleagă cum funcționează algoritmii, cum le influențează atenția, ce conținut le este împins în față și cum pot verifica informațiile.
Trump spune că Xi Jinping nu va trimite echipament militar în Iran și și-a oferit ajutorul pentru redeschiderea Ormuz
Ce este Capcana lui Tucidide și de ce a pomenit-o Xi de față cu Trump
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an. Cum vede evoluția inflației
FCSB a primit răspunsul după ce l-a ofertat pe Mihai Pintilii
