Sute de clădiri ar pica la București, dacă ne-ar lovi un cutremur ca-n Turcia. Autoritățile mai mult își aruncă pisica și se fac că lucrează. Care e situația la zi în zona de consolidări

Sute de clădiri ar pica la București, dacă ne-ar lovi un cutremur ca-n Turcia. Autoritățile mai mult își aruncă pisica și se fac că lucrează. Care e situația la zi în zona de consolidări

Chiar dacă autoritățile își amintesc rar, sunt cel puțin câteva sute de clădiri din București care riscă să se prăbușească, la un cutremur mare.

Iar vina e împărțită.

Avem legi vechi și croite prost, corupție, incapacitate administrativă, dar și lipsă de educație, dublată de sărăcie.

Și bine-ar fi să ne preocupăm de rezolvarea fiecărei probleme acum, cât încă mai avem timp.

Prefectul Capitalei, Toni Greblă (PSD) susține că în București sunt 1.000 de clădiri cu risc seismic (de diverse grade - n.red.) și că de vină ar fi „indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la consolidarea antiseismică a clădirilor”.

De fapt, problema este mult mai amplă și nu se poate rezuma la argumentele folosite de prefectul PSD pentru a-l ataca politic pe Nicușor Dan, independent susținut de USR și PNL.

Potrivit Ordonanței de Guvern 20/1994, proprietarul unei clădiri este obligat să obțină o expertiză tehnică a acesteia și – în cazul în care ea prezintă risc seismic – să o consolideze.

ADVERTISING

Dar cum cei mai mulți dintre proprietari nu fac nici expertiză, nici consolidare, se implică Primăria Municipiului București (PMB). Cel puțin teoretic.

Capitala are 2 mari probleme, în prezent.

Cât se expertizează

Prima ține de faptul că nu s-a expertizat suficient. Așa că nici măcar nu știm amploarea pericolului.

Majoritatea clădirilor sunt încadrate în clase de risc în urma unor expertize de la începutul anilor 1990. De atunci a trecut mult timp și au mai fost cutremure.

Deci e posibil ca parte dintre clădiri să fie mai șubrede decât credem.

Administrația Gabrielei Firea a început să expertizeze, la metrul pătrat, spitale, teatre și locuințe.

După ce conducerea PMB a fost preluată de Nicușor Dan, programul de expertizare s-a extins.

În prezent – potrivit informațiilor comunicate la solicitarea Spotmedia.ro - Administrația pentru Consolidarea Clădirirlor cu Risc Seismic (AMCCRS) are două acorduri cadru pentru expertizare, în vigoare din noiembrie 2021:

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe
  • primul este 537/15.11.2021 și vizează expertizarea a 150.000 mp (circa 40 de clădiri)
  • al doilea este 538/15.11.2021 pentru circa 350.000 de metri pătrați (circa 160 de clădiri)

Expertizarea acestor clădiri ar fi un pas înainte pe calea rezolvării problemei.

Dar nu ne-ar salva la cutremur.

Cât s-ar mai putea consolida, în următorii ani

Odată expertizate, clădirile cu risc seismic ar trebui consolidate.

Potrivit expertizelor de până acum, în București există 360 de clădiri încadrate în grad seismic I (cu risc de prăbușire la cutremur).

Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea Spotmedia.ro pe 11 noiembrie 2022, AMCCRS lucrează la documentație sau proceduri de achiziție pentru 90 dintre aceste clădiri.

În cazul celor mai multe se lucrează la documentație premergătoare, nu la identificarea unui constructor care să se și apuce de treabă.

ADVERTISING

Lucrările de consolidare sunt scumpe și dificile.

În mod normal – dacă nu are bani să le plătească – un proprietar ar trebui, măcar, să accepte ajutorul PMB, care să se ocupe de consolidarea clădirii sale.

Din păcate, nici asta nu se întâmplă. Așa cum îi permite OG 20/1994 – PMB a obținut inclusiv niște ordonanțe președințiale, prin care putea să îi evacueze pe cei care refuzau consolidarea și să îi mute în locuințe publice, de necesitate.

Dar proprietarii respectivi au contestat ordonanțele și până la urmă nu s-a mai făcut nimic.

La ce s-ar putea lucra, pe șantiere

În primele luni ale administrației Firea – adică în august 2016 - în cadrul PMB s-a înființat AMCCRS, care să se ocupe de clădirile cu risc seismic.

La jumătatea lui 2017, s-a înființat și CM Consolidări SA, căreia AMCCRS să-i dea comenzi de lucrări pentru consolidare.

Problemele unor șantiere vechi – cum ar fi Ion Câmpineanu 9 sau Ștefan Luchian 12 – nu s-au rezolvat.

În schimb, s-au consolidat câteva clădiri. Unele sunt pe strada Blănari 10 și Blănari 6-8. Una e pe strada Spătarului 36. Alta, pe Strada Franceză 30.

În mandatul lui Nicușor Dan, relația dintre AMCCRS și CM Consolidări a devenit toxică. A început o ceartă pe acte și bani.

S-au recepționat până acum, în ultimii 2 ani, doar clădirile de pe Strada Blănari 10 și cea de pe Spătarului 36.

Toate administrațiile au folosit lucrările de consolidări în interes politic. Spre exemplu, Gabriela Firea susține că a terminat clădirea de pe Blănari 10 în doar 9 luni, iar administrația lui Nicușor Dan nu e în stare să o recepționeze. Ceea ce Firea nu spune este că în 2019 - când ea era primar - s-a schimbat legea, iar clădirea de pe Blănari 10 trebuia racordată la utilități ca să poată fi recepționată. A fost nevoie de acte adiționale la contract, de avize și de lucrări. Iar asta a durat.

La polul opus, administrația lui Nicușor Dan a susținut că în timpul Gabrielei Firea s-a consolidat puțin, prost și scump. Și spune că, până va avea toate actele pe care nu reușește să le mai obțină, nu va recepționa alte clădiri.

Pentru alte clădiri – cum ar fi Biserica Enei 14, Știrbei Vodă 20 și Vânători 17 – AMCCRS susține că a început expertizarea lucrărilor, ca apoi să găsească alți constructori.

Dar încă nu reușise să preia șantierele de la CM Consolidări SA, care între timp a ajuns în faliment.

O companie municipală va lua locul alteia, pe șantiere

La începutul lunii ianuarie 2023, directorul Trustului de Clădiri Metropolitane SA, Cristian Hiver, a declarat pentru Spotmedia.ro că s-a ocupat de expertiză și realizarea documentației necesare lucrărilor pentru 4 clădiri cu risc seismic de pe: Mărăsari 44, Șerban Vodă 107, Gladiolelor 11 și Franceză 5.

Potrivit lui Hiver, Trustul de Clădiri Metropolitane ar urma să preia parte dintre angajații falimentarei CM Consolidări SA și să înceapă să facă și lucrări de consolidare.

În bugetul anului 2023, PMB a prevăzut peste 60 de milioane de lei pentru lucrări (credite bugetare). Dar asta nu înseamnă că va avea și capacitatea de a-i cheltui.

Alți bani ar putea veni din PNRR. Dacă se vor deschide șantiere și se vor face cheltuieli care să fie acoperite cu banii europeni.

Una peste alta, la acest moment, Bucureștiul e total nepregătit pentru un cutremur mare. Se lucrează infim, la doar câteva clădiri şubrede, din sutele care se află în risc de prăbuşire la orice cutremur peste 7.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇