Pe cele câteva șantiere de consolidare din București nu s-a lucrat deloc, din toamna lui 2020. Abia acum, după 2 ani, se fac primi pași spre deblocarea situației și spre reluarea lucrărilor. Probabil că se va face ceva în 2023, în cel mai fericit caz.
Ce nu spune PMB este că deblocarea acestor șantiere nu rezolvă mare lucru. Avem încă sute de clădiri cu bulină, iar pentru consolidarea a peste 70% dintre ele, nimeni n-a ridicat nici măcar un deget. Iar unele sunt blocuri turn, în care locuiesc sute de oameni.
Legea spune că proprietarul unei clădiri cu risc seismic este obligat să o consolideze. Dar cum oamenii nu au bani, nu înțeleg necesitatea consolidării sau nu reușesc să se înțeleagă între ei cu privire la ce și cum trebuie făcut, intervine primăria.
Ca să se ocupe de clădirile cu bulină, în 2016, PMB a înființat Administația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Iar în 2017 a creat Compania municipală Consolidări SA.
Jumătate de deceniu mai târziu, o singură clădire le-a fost predată proprietarilor, consolidată, la cheie.
Între timp, Consolidări SA a intrat în faliment. Iar PMB și AMCCRS încearcă - fără prea mare succes - să deblocheze lucrările pe câteva șantiere și să obțină bani pentru altele.
Câte blocuri cu bulină avem și de câte se ocupă administrația. Stadiul fiecărui proiect
Potrivit situației AMCCRS, în București există 360 de clădiri încadrate în gradul de risc seismic 1. Sunt acele clădiri cu bulină roșie și risc ridicat de prăbușire, la cutremur.
La acest moment, nu se lucrează la consolidarea niciuneia.
În plus, din toate aceste clădiri pe care le are în evidență, AMCCRS se ocupă doar de 97. Pentru unele a comandat expertize, documentații de avizare a lucrărilor intervenție (DALI), proiectare sau a solicitat bani pentru lucrări.
Mai jos găsiți anexată lista cu cele 97 de clădiri pentru care AMCCRS pregătește documentații, desfășoară licitații sau caută finanțare. De asemenea, veți afla a câta parte din fiecare clădire aparține PMB (prin Administrația Fondului Imobiliar), dar și în ce stadiu se află fiecare proiect.
Pe scurt: numărul clădirilor cu risc seismic la care AMCCRS a reușit să înceapă lucrări este mic. Reprezintă mai puțin de 27% din totalul clădirilor care au nevoie de consolidare.
Ca să vă puteți da seama și mai bine cum stau lucrurile, priviți graficul de mai jos. Cu galben e marcat numărul de clădiri - din totalul celor cu bulină roșie din București - la care AMCCRS a început să pregătească documentațiile necesare consolidării sau să caute bani.
Cu albastru, numărul de clădiri de care până acum nu s-a ocupat nimeni, în niciun fel.
O altă mare problemă este că unele dintre clădirile cu bulină roșie sunt mult mai aglomerate decât altele. Și în mod normal - pentru salvarea cât mai multor vieți omenești - ar trebui consolidate prima oară clădirile în care sunt mai multe apartamente și în care trăiesc mai mulți oameni.
Din păcate, PMB și AMCCRS n-au abrodat problema așa. În parte și din cauză că un bloc e mai greu de consolidat decât o casă. Nu doar pentru că clădirea este mai mare, ci și pentru că are mai mulți proprietari. Și toți trebuie să fie de acord să se mute de acasă, pe durata șantierului și apoi să achite parte din costurile lucrărilor.
AMCCRS a încercat, în câteva cazuri, să îi oblige cu ordonanțe președințiale pe oameni să își părăsească locuințele. Fără succes.
Cert este că de multe blocuri aglomerate care au bulină nu se atinge nimeni.
Ca să ne dăm seama de proporțiile fenomenului, am inventariat toate imobilele care au peste 40 de apartamente. Sunt doar 27 din 360, dar unele dintre adrese au mai multe blocuri sau clădiri de mari dimensiuni. Spre exemplu, la o adresă din Drumul Taberei sunt menționate 180 de apartamente, iar la una din Gara de Nord, 351 de apartamente.
Per total, în aceste blocuri cu bulină roșie și densitate mare de locuitori sunt 2.422 de apartamente. Iar AMCCRS se ocupă de documentații doar pentru 489 dintre ele (adică 20%).
Contextul este de-a dreptul sumbru. La 6 ani de la înființare, AMCCRS abia lucrează documente și finanțări pentru o cincime dintre clădirile cu bulină. Și nimeni n-ar putea spune clar când vor începe șantierele.
Din cauză că în loc de lucrări văd mai mult amânări și scandal, oamenii își pierd încrederea în sistem și nu se mai grăbesc să accepte consolidarea proprietăților lor. Asta amână cu luni sau chiar cu ani începutul oricărui șantier.
În aceste condiții - chiar dacă ar fi mult mai eficiente decât sunt astăzi - PMB și AMCCRS ar trebui să facă față unui volum uriaș de muncă pentru a putea pune pe picioare un program de consolidări care să conteze pentru oraș și să salveze mii de vieți la cutremur.
Se vorbește puțin despre asta din cauză că nimeni nu are soluții viabile. Adevărul este că - dacă un cutremur mare va avea loc în următoarele decenii - ne va găsi total nepregătiți. Și pe mulți asta s-ar putea să-i coste viața. Nu e un discurs care să atragă simpatie populară și să câștige voturi.
Așa că toate discuțiile despre consolidările din București se învârt, de regulă, în jurul celor 11 clădiri la care au început lucrările prin 2018 și în care sunt mai puțin de 100 de apartamente.
Iată în ce stadiu e fiecare șantier.
2 clădiri consolidate au fost recepționate. 2 rămân în așteptare
Dintre cele 11 clădiri la care s-a început consolidarea în 2018, una singură, finalizată, le-a și fost predată proprietarilor. Este vorba despre blocul cu 11 apartamente de pe Strada Spătarului nr. 36. Acolo, proprietarii s-au mutat deja înapoi acasă.
În afară respectivului bloc, Compania Municipală Consolidări SA a mai finalizat lucrările la 3 clădiri, situate pe Strada Blănari nr. 6, nr. 8 și nr. 10.
Dintre acestea, singura recepționată încă de pe 6 iunie 2022 este cea de pe Blănari nr. 10, a transmis AMCCRS la solicitarea spotmedia.ro.
În această clădire, parterul e proprietatea unei firme, etajul 1 e al primăriei, iar la etajul 2 este amenajat un apartament privat. Până la acest moment, AMCCRS nu le-a predat clădirea proprietarilor dar spune că urmează să o facă.
Lucrările la clădirile de pe Strada Blănari nr. 6 și Strada Blănari nr. 8 sunt finalizate, dar nu au fost recepționate.
AMCCRS susține că s-a întârziat din cauză că „s-au produs fluctuații de personal la nivelul instituției emitente a Autorizației de Construire, a Inspectoratului de Stat în Construcții și la Direcția de Cultură a Municipiului București din subordinea Ministerului Culturii și a fost nevoie de reluarea demersurilor pentru numirea membrilor Comisiei de Recepție”.
De fapt, AMCCRS și CM Consolidări nici nu au reușit, multă vreme, să cadă de acord asupra documentelor pentru recepție.
Am întrebat AMCCRS când urmează să se finalizeze recepțiile și pentru clădirile de pe Strada Blănari nr. 6 și nr. 8. Administrația nu a avansat un nou termen.
Alte 4 clădiri în lucru, expertizate de Trustul de Clădiri Metropolitane
Consolidări SA a finalizat lucrările de consolidare și parte din celelalte lucrări de reabilitare la încă 4 clădiri.
Spre exemplu, la blocul cu 33 de apartamente de pe Știrbei Vodă 20, consolidarea și lucrările la acoperiș sunt finalizate. Dar mai trebuie realizate instalațiile de utilități (din 2019 legea nu mai permite recepția lucrărilor la o clădire fără astfel de instalații - n.red.). Și trebuie terminate finisajele interioare.
La blocul cu 27 apartamente de pe strada Biserica Enei 14 consolidarea s-a finalizat, dar acoperișul a rămas neterminat și multe dintre geamurile exterioare nu s-au montat. La interior trebuie montate finisajele. Nici instalațiile nu sunt terminate. La etajele superioare și la subsol, parte din lucrări se degradează din cauza ploii și infiltrațiilor de apă.
Și la blocul cu 17 apartamente situat pe Strada Vănători 17 lucrările de consolidare sunt finalizate. Dar acoperișul nu e terminat, iar asupra balcoanelor nu s-a intervenit deloc, din cauză că nici măcar nu s-au proiectat astfel de lucrări.
În cele din urmă, clădirea de la nr. 30 de pe Strada Franceză este aproape finalizată. Potrivit Consolidări SA mai trebuie montate diverse finisaje, corpuri de iluminat etc. Proiectul nu prevedea însă și branșarea la gaze naturale. Iar aceasta va trebui realizată, în vederea recepției.
PMB și AMCCRS nu au dorit ca lucrările să fie finalizate de CM Consolidări SA. Compania a intrat în faliment și trebuie să predea șantierele. AMCCRS spune că i le-a cerut din luna iulie, dar încă n-a primit niciun răspuns.
Între timp, AMCCRS a contractat Trustul de Clădiri Metropolitane SA pentru a expertiza șantierele și a stabili clar ce a rămas de făcut și care sunt costurile.
Mai multe detalii a oferit pentru spotmedia.ro directorul general al Trustului, Cristian Hiver.
„Facem acum expertizele. Ulterior, pe baza lor vom face DALI-urile (adică documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții - un fel de studii de fezabilitate, dar întocmite nu pentru construcții noi, ci pentru reparații -n.red.). Apoi trebuie realizate devizele.
Și dacă aceste devize sunt mai mari decât valori stabilite inițial pentru lucrări, va fi nevoie de aprobarea unor indicatori-tehnico economici în Consiliul General.
Ulterior, când va decide AMCCRS, putem începe lucrările, ca să închidem aceste șantiere. Avem capacitatea să o facem. Sigur că nu vom începe acum să angajăm specialiștii de care vom avea nevoie pentru consolidări. O vom face la momentul în care vom ști când anume vom relua lucrările și când vom avea nevoie de ei”, a precizat pentru spotmedia.ro directorul Trustului de Clădiri Metropolitane SA, Cristian Hiver.
Acesta a precizat că va reveni cu un calendar clar pentru finalizarea expertizelor și a DALI-urilor.
AMCCRS a promis șantiere și licitații noi, acum un an. De ce nu le avem
În noiembrie 2021, AMCCRS a transmis, la solicitarea spotmedia.ro, că va da startul, până la finele anului, la lucrările de consolidare a clădirilor de pe Strada Bărăției nr. 50 și Blănari 14. Contractele erau semnate cu firme private încă din mandatul Gabrielei Firea.
După cum v-am informat deja, șantierul de pe Bărăției 50 a fost deschis doar 2 luni și a rămas fără constructor. Iar pentru cel de pe Strada Blănari 14 abia se reactualizează devizul (adică se calculează o nouă valoare estimativă a lucrărilor - n.red.). Cel mai probabil, și pentru această clădire va fi nevoie de un nou vot în Consiliul General pentru adoptarea noilor costuri. Iar asta înseamnă noi amânări.
Tot în urmă cu un an, în noiembrie 2021, AMCCRS ne-a transmis că a finalizează documentația de care are nevoie ca să lanseze licitații pentru lucrările de consolidare a clădirilor de pe Strada Victoriei 101 (unul dintre blocurile cu multe apartamente - n.red), Nicolae Bălcescu 32-34, Bulevardul Carol I nr. 63 și Bulevardul Schitu Măgureanu 19.
În anul care s-a scurs de la acel răspuns, niciuna dintre licitații nu a fost lansată. Potrivit AMCCRS, pentru cele mai multe dintre clădiri s-a emis deja autorizație de construire. Dar s-a depus și cerere de finanțare din PNRR, iar acum administrația așteaptă răspunsul.
În cazul clădirii de pe Nicolae Bălceascu nr. 32 - 34, proprietarii nu au vrut să depună cerere pentru bani europeni. N-a ajutat pe nimeni cu nimic. Lucrările tot n-au început și nici nu există o perspectivă clară pentru asta.
Tot AMCCRS a transmis pentru spotmedia.ro, în noiembrie 2021, că se pregătește să lanseze licitațiile de consolidare pentru pentru alte 3 clădiri de pe străzile Dr. Mendeleev nr. 17, Beldiman nr. 1 și Boteanu 3A-3B.
Abia după un an, în noiembrie 2022, AMCCRS a lansat o singură licitație din cele 3 promise (pentru lucrări la clădirea de pe Mendeleev nr.17).
Cu sau fără bani din PNRR sau companie proprie cu care să lucreze, e limpede că, în acest ritm, administrația Capitalei nu va reuși nici în câteva decenii să consolideze clădirile cu grad I de risc seismic pe care le are în evidență.