Lucrările la Palatul Voievodal Curtea Veche – monumentul care păstrează cele mai vechi mărturii despre București – rămân blocate și în acest an. Și, din păcate, nimeni n-ar putea spune când se vor relua și nici cine se va ocupa de ele.
În mai 2018, Gabriela Firea anunța începerea lucrărilor de consolidare, restaurare și punere în valoare a Palatului Voievodal „Curtea Veche”, de pe Strada Franceză nr. 19-23.
De lucrări se ocupa Compania Municipală Consolidări SA. Iar în 3 ani imobilul urma să devină un punct de atracție al Centrului Vechi. Adică o clădire care, fără să își piardă identitatea, avea să capete funcționalități moderne și să poată găzdui evenimente culturale.
Lucrurile n-au mers așa cum și-a propus administrația Firea.
În timpul săpăturilor s-a stabilit că e nevoie de cercetare arheologică pentru a continua restaurarea. S-au ocupat specialiștii de la Muzeul Municipiului București (MMB), care spun că monumentul păstrează acum cele mai vechi mărturii despre București.
Este vorba de ziduri din anii 1450 - 1460, adică din timpul lui Vlad Țepeș.
CM Consolidări SA a pus construcția în siguranță (adică a sprijinit-o cu o structură din lemn, ca să nu se prăbușească – n.red.). Și a lucrat la consolidare până la finele anului 2020, când a rămas fără materiale și fără bani cu care să mai cumpere altele.
Despre cum s-a lucrat, cum s-au pus ancore chimice în pereți și cum s-au „țesut” parte dintre ele a explicat anterior pe larg inginerul Cristina Marian de la Consolidări SA.
Administrația lui Nicușor Dan susține că această companie înființată de Firea a umflat prețurile și a făcut lucrări de mântuială. Așa că a decis să n-o mai folosească pentru consolidări de clădiri istorice.
De mai bine de un an, compania municipală a continuat să își plătească cei circa 400 de salariați activi și paza șantierelor începute în timpul Gabrielei Firea, cu bani din câteva contracte pe care le are cu Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB).
În 2021, nu s-a lucrat absolut deloc la Palatul Voievodal „Curtea Veche”. Și cel mai probabil nu se va lucra nici în 2022.
Arheologii spun că lucrările pot reîncepe oricând
În timpul lucrărilor de care s-a ocupat CM Consolidări SA, arheologii de la Muzeul Municipiului București (MMB) au întocmit o serie de rapoarte de specialitate pentru unele zone din șantier. Așa cere legea, în cazul unor astfel de monumente: să nu se lucreze fără cercetare arheologică.
În context, Spotmedia.ro a întrebat MMB dacă nu cumva are încă de emis rapoarte de care depinde reluarea lucrărilor. Iată ce ne-a răspuns instituția.
„Pe tot parcursul proiectului de reabilitare a Palatului Voievodal Curtea Veche, echipa de arheologi prezentă în teren a furnizat raporate de cercetare arheologică, către constructor și către PMB. În total, au fost înaintate 25 de rapoarte în perioada septembrie 2018 – iulie 2019 (...)
Echipa de arheologi a întocmit rapoarte doar pentru zonele considerate epuizate din punct de vedere arheologic. La momentul încetării lucrărilor, era în lucru raportul pentru zona exterioară de la sud de «logia», acolo unde a fost montată o instalație de drenaj.
(....) era în lucru în teren zona exterioară la nord, la Băile Turcești și în zona Palatului lui Gheorghe Duca, iar cercetarea în această zonă nu este finalizată (deci nici raporatele nu sunt întocmite - n.red.)”, a transmis MMB, la solicitarea Spotmedia.ro.
Muzeul susține, însă, că rapoartele arheologilor săi au avut scop precis, dar reluarea lucrărilor de consolidare și restaurare nu depinde de acele documente.
„Derularea lucrărilor și prin urmare reluarea lucrărilor nu a fost și nu ar fi putut fi niciodată condiționată de predarea rapoartelor de cercetare preventivă.
Demersul nostru de a înainta rapoarte de cercetare a fost generat de dorința noastră, a echipei de arheologi, de a informa în primul rând proiectantul și constructorul asupra rezultatelor cercetărilor arheologice și au fost menite să asigure protejarea structurilor arheologice identificate.
În relația cu Compania Municipală Consolidări SA, rapoartele au avut și rolul de a justifica activitatea echipei de arheologi, în vederea decontării facturilor de prestări servicii de asistență arheologică.
Menționăm că, la acest moment, Muzeul Municipiului București are facturi emise către CM Consolidări și neîncasate”, se arată în răspunsul formulat de MMB pentru Spotmedia.ro.
MMB nu poate continua cercetările din cauză că nu are suficient personal cu care să lucreze. La săpături, spre exemplu, ajutau muncitorii CM Consolidări SA. Dar aceștia nu mai lucrează, din cauză că nu mai sunt plătiți să o facă.
Potrivit PMB, pentru continuarea lucrărilor la Palatul Curtea Veche e, într-adevăr, nevoie de un aviz, dar nu de la MMB, ci de la Ministerul Culturii. Iar ministerul a emis deja acel aviz.
Cu alte cuvinte, din punct de vedere arheologic, lucrările pot fi reluate oricând. Ba chiar ar trebui reluate, cât mai curând, după cum a explicat anterior șeful secției de arheologie de la MMB, Theodor Ignat, pentru Spotmedia.ro. Și, în mod normal, de lucrări ar trebui să se ocupe o firmă specializată în astfel de șantiere, a mai precizat arheologul.
PMB așteaptă falimentul companiei municipale
Spotmedia.ro a întrebat PMB dacă în bugetul anului 2022 sunt prevăzuți bani pentru continuarea lucrărilor la Palatul Voievodal Curtea Veche.
Instituția a ignorat întrebarea.
Am întrebat, de asemenea, când se vor relua lucrările, abandonate de la finele lui 2020, deci de aproape un an și patru luni.
„În luna mai este stabilit termen pentru pronunțarea falimentului și dizolvarea CM Consolidări, cu care PMB a încheiat un contract, în anul 2018, pentru reabilitarea monumentului istoric.
După pronunţarea falimentului, se poate solicita acordul administratorului judiciar pentru rezilierea contractului și inițierea unei noi proceduri, în vederea reluării lucrărilor la acest obiectiv de investiţii”, a transmis PMB, la solicitarea Spotmedia.ro.
Potrivit directorului adjunct al CM Consolidări SA, Laurențiu Moater, soluția aleasă de PMB înseamnă că lucrările se vor relua, cel mai devreme, în vara anului 2023.
„Există termen în proces și, din câte am înțeles, ar urma să se depună un plan de reoganizare. Dar, sincer să fiu, nu mai am încredere că el s-ar depune cu bună credință și că cineva mai vrea să salveze compania asta.
Soluția PMB înseamnă că mai întâi trebuie realizată o expertiză a ceea ce s-a făcut deja. La un șantier cum e Curtea Veche, durează vreun an. Apoi, pe baza acelei expertize, se face un caiet de sarcini, pe baza căruia se organizează licitație. Și dacă se înscrie o singură firmă la licitație și nu apare niciun fel de problemă, procedura tot ar dura 3 luni. Deci aproape un an și jumătate, în cel mai optimist caz, până la reluarea lucrărilor”, a declarat Laurențiu Moater pentru Spotmedia.ro.
Potrivit PMB, lucrările la Palatul Voievodal Curtea Veche sunt realizate doar în proporție de 5%. Laurențiu Moater susține că - din cauză că s-a lucrat doar în baza unor dispoziții de șantier - bună parte din lucrări nu s-au putut factura. Dar că, în realitate, s-au realizat circa 20% din lucrări.
Una peste alta, dacă lucrările s-ar relua în vara anului viitor și dacă - indiferent cât s-a lucrat până acum - s-ar respecta termenul de 36 de luni, asumat inițial pentru lucrare - înseamnă că am putea spera să vedem noua față a Palatului Voievodal Curtea Veche cam pe la mijlocul anului 2026. Cel mai devreme.