Palatul Voievodal Curtea Veche, cel mai important monument istoric din București, un pacient rămas deschis pe masa de operație Fotoreportaj

Palatul Voievodal Curtea Veche, cel mai important monument istoric din București, un pacient rămas deschis pe masa de operație <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Fotoreportaj</span>

Din cauză că Primăria Capitalei nu are bani, de câteva luni s-au suspendat lucrările la Palatul Voievodal Curtea Veche, pe care istoricii îl consideră cel mai important monument istoric din București.

Edificiul este pus în siguranță (adică e sprijinit cu structuri din lemn). Dar asta nu înseamnă că el e ferit de pericol, apreciază arheologul Theodor Ignat.

Acesta consideră că palatul voievodal este acum ”ca un pacient rămas deschis pe masa de operație”.

Palatul Voievodal Curtea Veche se află în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe Strada Franceză.

Acest ansamblu este acum cel mai important sit arheologic și monument istoric din Capitală, potrivit șefului Biroului de Arheologie al Muzeului Minicipiului București, Theodor Ignat (care este și coordonatorul științific al șantierului de la Curtea Veche).

”Istoria locului, în sine, începe undeva prin secolul IV. Dar acea perioadă nu are legătură cu Bucureștiul (....).

Se pare că începutul (clădirii pe care au început să o scoată la lumină arheologii și Compania Municipală de Consolidări - n.red.) are legătură cu Vlad Țepeș. Sunt ziduri de pe la 1450 - 1460, cam așa.

Există posibilitatea ca una dintre structuri să fie chiar anterioară (mai veche - n.red.). Dar nu avem încă suficiente indicii care să ne confirme că e anterioară”, a precizat Theodor Ignat, pentru SpotMedia.ro.

Deși important, monumentul a fost, mai mulți ani, pe punctul de a se prăbuși.

În consecință, în 2018, Compania Municipală Consolidări SA înființată de Gabriela Firea a început să lucreze la Palatul Voievodal, în baza unui proiect realizat de Polarh Design SRL.

Respectivul proiect prevedea, pe lângă consolidarea și restauratea clădirilor existente, crearea unor săli noi, destinate activităților culturale, cum ar fi proiecții, expoziții etc.

Teodor Ignat spune că proiectul inițial prevedea ca Palatul Voievodal să fie cumva închis între structurile nou construite. Nu era soluția optimă din punct de vedere estetic, dar a fost aleasă pentru că ancora, totuși, monumentul în secolul XXI și proteja, pe termen lung, zidurile vechi de sute de ani.

Respectivul proiect trebuia finalizat pe 11 aprilie. Din păcate, deși termenul a fost deja depășit cu două luni și jumătate, lucrărea nu e terminată nici măcar pe un sfert.

Iar timpul trece în defavoarea monumentului. Acesta rămâne șubred și nu poate fi vizitat.

Ce s-a făcut până acum

Inginerul Cristina Marian de la Compania Municipală Consolidări SA a declarat pentru SpotMedia.ro că lucrările au început cu punerea în siguranță a zidurilor. Pentru asta s-au montat niște structuri de susținere din lemn.

Apoi, s-a evacuat mizeria. Nu e o muncă legată direct de consolidări, dar fără evacuarea gunoiului din incintă, nu s-ar fi putut lucra.

”Am scos de aici tone de gunoi. Colegii mei n-aveau voie să stea mai mult de 15 minute în locul pe care îl curățau, din cauza noxelor. Lucrau prin rotație. Tot s-a scos manual, cu găleata”, a spus Cristina Marian.

Apoi, sub îndrumarea arheologilor, s-au început săpăturile.

”Sunt multe necunoscute aici. Pe măsură ce săpăm, ne dăm seama că pereții nu pornesc de la același nivel (deci fundațiile sunt la niveluri diferite - n.red.) Găsim pereți cu grosimi diferite. Sau fundații de pe care pereții s-au prăbușit. Am găsit chiar și porțiuni din vechiul sistem de canalizare al Bucureștiului ”, ne-a declarat Cristina Marian.

Pe lângă săpături, parte dintre angajații de la consolidări au început să curețe structura clădirii de balast.

Spre exemplu, deasupra unor bolți care acoperă subsolul edificiului, s-a pus tencuială și s-a turnat, în anii 1970, o placă grea din beton. A fost o încercare de consolidare care, pe termen lung, a făcut mai mult rău decât bine.

”Colegii mei au tăiat cu discurile acea placă de beton. Dar au lucrat cu utilaje mici, că n-avem voie să producem trepidații. Apoi, cu dalta și ciocanul s-a început îndepărtarea mortarului. Totul s-a făcut manual, cărămidă cu cărămidă”, a mai spus inginerul Cristina Marian.

Apoi, s-au realizat și câteva lucrări de consolidare. S-au făcut subzidiri (adică s-au turnat părți de fundație sub ziduri - n.red.). Și s-au început testele pentru viitoarele lucrări.

Spre deosebire de alte clădiri monument din Centrul Vechi, Palatul Voievodal nu va fi consolidat cu centuri turnate în pereți și cu diafragme, ci cu un mortar special pentru aplicarea căruia se fac încercări.

”Spre exemplu, am ales o porțiune de zid și am făcut o probă. Am tencuit cu un material de proveniență germană - dar cumpărat de pe piața noastră - Materialul stă o perioadă acolo, ca să extragă sărurile și umiditatea. După care îl dăm jos. Și putem rostui”, a mai spus inginerul citat de SpotMedia.ro.

Zidurile se ”țes”, mai întâi. Cu alte cuvinte, cărămizile exterioare se scot, se curăță, apoi se aliniază la loc, cu migală. După, se face rostuirea.

Iar apoi, va urma o etapă esențială: injectarea unui mortar special, care să dea rezistență peretului.

”Soluția acestor injectări a fost cea recomandată de proiectant, pentru ca zidurile să reziste în cadrul structurilor care se vor construi (sălile de expoziții, de spectacol, spațiile de birouri etc - n.red.)”, a mai spus Crisina Marian.

De ce sunt lucrările în mare întârziere

Potrivit arehologului Theodor Ignat, proiectul inițial de consolidare și restaurare pentru Palatul Voievodal Curtea Veche nu prevedea deloc cercetare arheologică.

”E interzis prin lege să lucrezi fără cercetare arheologică, la acest tip de proiect. De altfel, chiar titlul proiectului include cuvintele ”punere în valoare”. Cum să pui în valoare un monument, dacă nu îl cunoști?”, a declarat Theodor Ignat.

Potrivit acestuia, Ministerul Culturii a avizat deja un nou proiect pentru consolidarea și restaurarea palatului voievodal.

Din păcate, pentru reluarea lucrărilor e nevoie și de bani.

”Cercetarea arheologică este blocată, în acest moment. Iar noi, ca instituție, nu avem resursele necesare să putem relua cercetarea arheologică. Avem nevoie de oameni care să sape. Sau de dulgheri care să sprijine un mal dintr-o secțiune în care lucrăm. Și așa mai departe.

Este adevărat că până acum Compania de Consolidări nu și-a plătit către noi serviciile privind cercetarea arheolgică din 2019 încoace. Dar n-ar fi asta, neapărat, problema acută acum.

Dacă ne-ar anunța că de mâine se reapucă de treabă, noi am merge acolo și am continua cercetările. E și în interesul nostru științific că procedăm așa”, a precizat Theodor Ignat.

Potrivit acestuia, Palatul Voievodal este acum ”ca un pacient care a rămas deschis pe masa de operație”. A fost pus în siguranțăcu structurile de lemn, dar continuă să se degradeze, dacă nu va fi consoliodat și restaurat cât mai repede.

Ce urmează

Potrivit lui Theodor Ignat, ideal ar fi ca de aceste lucrări să se ocupe o firmă specializată în consolidarea de monumete istorice.

Până acum, însă, de lucrări s-a ocupat Compania Municipală de Consolidări SA. Schimbarea constructorului presupune expertize, licitație și reatribuirea contractului. Iar asta riscă să dureze ani la rând.

Pe de altă parte, Compania Municipală de Consolidări SA a ajuns și ea la fundul sacului.

După multe așteptări, în cursul zilei de marți, 22 iunie, compania a anunțat că, în sfârșit, Primăria Capitalei - prin intermediul Administrației Municipale a Consolidării Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) - i-a virat suficienți bani încât să plătească salariile pe jumătate din luna decembrie 2020.

Potrivit informațiilor companiei, Primăria nu a dat și bani pentru materiale sau continuarea lucrărilor.

În consecință, e greu de spus cine, când și cum va continua lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Voievodal Curtea Veche.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇