Fără educație rutieră solidă – pe care societatea românească nu o are, momentan – e foarte riscant să le permiți unor oameni să conducă fără permis vehicule pe drumurile publice, spune Titi Aur, formator de șoferi și expert în siguranță rutieră.
Aflați astăzi cum am ajuns să întâlnim, în trafic, tineri care încă nu și-au obținut permisul de conducere, dar și șoferi care urcă la volan, fără să încalce legea, deși au permisul suspendat. Și ce e de făcut.
În cele mai multe cazuri, ca să conduci un vehicul motorizat pe străzile din România, ai nevoie de permis.
Asta înseamnă că – înainte să ieși pe șosea - trebuie să înveți legislație rutieră. Și să dai un examen, ca să demonstrezi că știi regulile de circulație de bază. Spre exemplu, că înțelegi semnalele semaforului și semnificația indicatoarelor rutiere, dar și cum trebuie să reacționezi la fiecare dintre ele. Sau că știi când și cum să semnalizezi schimbarea direcției de mers și că înțelegi și aplici regulile de prioritate.
Fără astfel de noțiuni, ești un pericol, pe șosea, atât pentru tine, cât și pentru ceilalți.
Cel mai ușor de promovat este examenul pentru permis de conducere AM.
Îl poți susține începând cu vârsta de 16 ani și îți permite să conduci vehicule cu 2, 3 sau 4 roți, cu viteze maxime cuprinse între 25km/h - 45 km/h. În cele mai multe cazuri, e vorba despre mopede (cum sunt multe dintre cele ale livratorilor de mâncare, pe care le vedem pe străzi).
Urmează – din punct de vedere al complexității – permisul B1, pe care-l poți lua, de asemenea, la 16 ani. Cu el poți conduce cvadricicluri grele. Adică vehicule mai ușoare decât autoturismele, dar care ating viteze de peste 45 km/h.
Urmează permisul de conducere A pentru motociclete și B pentru autoturisme. Cu ele se încheie necesarul de certificare al competențelor de care ai nevoie pentru a te deplasa cu vehicule motorizate. Există și alte categorii de permise – cum ar fi C și D – dar ele sunt, de regulă, pentru șoferii care vor să conducă mașini mai mari și mai grele, pentru transport de persoane și mărfuri.
Cu toate aceste reglementări, până nu demult, statul se asigura că, în principiu, nu iese nimeni legal pe șosea – la volan sau la ghidonul vreunui scuter mai puternic – fără să fi fost instruit, măcar în linii mari, cu privire la regulile de circulație.
Și, totuși, poți să circuli fără permis
Au apărut, însă, pe piață niște vehicule cu 4 roți, cu aspect de autoturism mic, cu greutate câteva sute de kilograme și cu viteză maximă de 25 km/h. E viteza maximă legală a unei trotinete electrice pe care o conduci fără niciun fel de permis.
Poți cumpăra astfel de vehicule:
- noi, la prețuri care încep de pe la 30.000 lei (adică vreo 5.900 euro)
- second hand, la prețuri de circa 21.300 lei (adică 4.200 de euro).
Câteva exemple sunt vehiculele livrate de RDB SOFT din China, modelul Arora 1 din Turcia, dar și câteva modele de vehicule Ruris, produse la Craiova.
Vehiculele se înregistrează la Registrul Auto Român (RAR). Această autoritate trebuie să ateste, printre altele, că vehiculele nu depășesc viteaza de 25 km/h. Ele primesc numere galbene de înmatriculare de la primăria de domiciliu a proprietarului. Și e nevoie de asigurare RCA (ca să aibă cine plăti pagube provocate în trafic, în caz de accident).
Acestea sunt vehiculele pe care adolescenții le pot conduce, de la 16 ani, fără permis.
E adevărat că puterea lor e mică. Dar, într-o intersecție aglomerată cum e cea de la Arcul de Triumf sau de la Universitate, un șofer care nu înțelege traficul poate să creeze destul probleme, pentru sine și pentru ceilalți, și într-o astfel de mașinuță.
Titi Aur: De ce la noi pericolul e mai mare decât în alte țări
Formatorul de șoferi Titi Aur a explicat pentru spotmedia.ro că nu suntem pregătiți, în România, să avem conducători de vehicule motorizate fără nicio instruire.
„Poate n-ar fi o problemă să circuli fără permis cu astfel de vehicule, într-o societate care face educație rutieră.
Un fost coleg stabilit în Danemarca are copiii mici: unul la grădiniță, iar celălalt la școală, în clasele primare. Și îmi povestea că deja cei mici sunt scoși pe stradă, cu bicicletele, cu cască, cu tot echipamentul, și învățați să circule în coloană, pe pistele de biciclete. Sigur, ajută că ei chiar au piste de biciclete, acolo. Dar ideea este că, de la această vârstă, sunt învățați să respecte regulile de circulație!
La noi ce se face? Mai face Poliția Rutieră unele acțiuni la clase. Mai sunt ONG-urile care fac. Și noi mai facem. Dar acțiuni de amploare - de care să beneficieze cei 3,2 milioane de elevi care sunt în sistemul public de învățământ - nu se fac.
Haideți să ne gândim: oficial, când ieși pe stradă cu mașinuța aia, așa cum e ea, mică, și cu putere redusă, tu, oficial, nu știi nici ce e culoarea roșu de la semafor. Sigur, poate că aflat pe cont propriu. Dar oficial, în cadru organizat, nu ți s-a comunicat informația asta. Și circuli pe carosabil, alături de ceilalți participanți la trafic!”, a declarat Titi Aur.
Fostul pilot spune că și vehiculele conduse fără permis ar trebui verificate cu mai mare atenție, în trafic.
„O problemă este și cu acele vehicule. Fiind electrice, multe dintre ele sunt cip-uite. Adică aveau limitată viteză de cel mult 25 km/h, dar ea s-a eliminat.
Ca în cazul trotinetelor. În România, legal, cu trotineta poți circula cu cel mult 25 km/h. E o regulă pe care o respectă cei care închiriază trotinetele, că e o activitate economică, se poate monitoriza și n-au ce face. Dar ceilalți? Haideți să ne uităm...
Avem un mare vânzător de electronice din România care face reclamă în magazin «trotinetă care ajunge la 60 km/h». Păi ... cum să ajungă? Că legea nu permite așa ceva.
Și mă puteți întreba: are statul ce să facă aici? Are! Sigur că are!
Să rămânem la cazul trotinetelor. În Olanda sunt echipe mixte: polițist pe motocicletă (ca să poată urmări la nevoie persoana care fuge cu trotineta) și tehnician. Echipa oprește o trotinetă. Tehnicianul are un dispozitiv de dimensiunea unei cutii mici. Pe ea se pune roata din spate a trotinetei. Și se accelerează. Dacă trotineta depășește viteza maximă legală, conducătorul e amendat, iar trotineta confiscată. Fără alte discuții!
Chiar și așa, și acolo mai sunt teribiliști, care încearcă să încalce regulile. Doar că sunt mult mai puțini decât la noi, tocmai datorită faptului că se fac aceste controale cu seriozitate, iar sancțiunile se aplică.
Mă întreba recent, la o dezbatere, un reprezentant sindical al taximetriștilor: «Păi și ce, dacă facem așa, n-or să mai fie accidente?». Ba da, or să mai fie. Nimeni n-a reușit să le elimine, nici măcar prin Țările Nordice, unde au rezultate excepționale. La Helsinki, au avut an cu zero mortalitate la copii, în accidente rutiere. Dar nici ei n-au eradicat, în sine, accidentele rutiere.
Îmi mai spuneau reprezentați ai Ministerului Transporturilor: «Păi stați, că a scăzut numărul de morți în accidente. Deci, totuși, politicile noastre sunt bune».
De fapt, numărul de morți în accidente a scăzut în toată lumea. Cauzele principale: mașinile sunt mai sigure, iar asistența medicală e mai promptă și de mai bună calitate. Nu-ți mai vine, ca acum nu știu câți ani, ambulanța după o oră sau două, să te ducă la spital pentru o injecție, după accident. Lucrurile stau mai bine.
Dar nu pentru că am conduce noi mai bine. Cel puțin nu în România”, a mai declarat Titi Aur.
Profilul șoferul fără permis
„Pe de o parte, sunt tinerii de peste 16 ani care n-au fost supuși niciunei forme de examinare cu privire la cunoștințele rutiere. Și care sunt încântați de astfel de mașini.
Oricum la noi examinările pentru permis de conducere sunt superficiale. Dar sunt niște examinări, sunt niște filtre prin care trece viitorul șofer. De folos ne-ar fi să facem instruirea și examinarea mai eficiente, nu să găsim modalități să perpetuăm situația sau să le ocolim.
Dar mai e o categorie care folosește aceste mașinuțe pentru care nu e nevoie de permis. Este vorba despre șoferii care au permisul suspendat pentru accidente - poate cu victime, răniți sau morți – și care se pot urca, fără probleme, la volanul unui astfel de vehicul și pot ieși, din nou, în trafic”, a mai declarat Titi Aur.
Soluția formatorului de șoferi: educația continuă, făcută așa cum trebuie. Sigur că pentru asta e nevoie de efort și de bani.
Însă e una dintre marile nevoi ale României, în condițiile în care avem cele mai periculoase șosele din toate cele 27 de state membre UE.
În 2024, România a fost pe primul loc în UE, la moralitate în accidente rutiere, cu 77 de decese raportate la 1 milion de locuitori. La polul opus, cel mai sigur trafic l-au avut Norvegia, cu 16 morți la 1 milion de locuitori și Suedia, cu 20 de morți în accidente rutiere, la milionul de locuitori, potrivit datelor Comisiei Europene pe care le puteți accesa aici.