O metropolă din nordul Europei nu a înregistrat niciun deces într-un accident rutier în ultimul an.
Deși decesele rutiere sunt în scădere în întreaga Uniune Europeană, cu o scădere de 3% în 2024, accidentele cu urmări tragice sunt încă frecvente în zonele metropolitane. În aceste condiții, să treacă un an întreg fără un acccident fatal e o realizare remarcabilă pentru majoritatea orașelor – darămite pentru o capitală europeană, notează Politico.
În 2023, 7.807 europeni și-au pierdut viața în accidente rutiere în orașele UE. 55 de persoane au murit în accidente rutiere la Berlin anul trecut, iar nouă persoane și-au pierdut viața în coliziuni în regiunea Bruxelles-ului în ultimele 12 luni, scrie publicația.
Deși Helsinki se numără printre cele mai mici capitale din UE, cu puțin sub 690.000 de locuitori, aproximativ 1,5 milioane de oameni locuiesc și fac naveta în zona metropolitană.
Mai încet și mai sigur
Roni Utriainen, inginer de trafic în cadrul Diviziei de Mediu Urban a orașului, a declarat presei finlandeze că realizarea a fost atribuită „mai multor factori, dar limitele de viteză sunt unul dintre cei mai importanți”.
Pe baza datelor care care arată că riscul de deces al pietonilor este redus la jumătate prin reducerea vitezei de impact a unei mașini de la 40 la 30 de kilometri pe oră, oficialii orașului au impus limita inferioară în majoritatea zonelor rezidențiale și în centrul orașului Helsinki în 2021.
Traficul auto a fost ținut sub control cu 70 de noi camere de supraveghere a vitezei și o nouă strategie a poliției, bazată pe politica națională „Viziune Zero”, cu obiectivul de a ajunge la zero răniți sau decese în trafic.
Datele colectate de Liikenneturva, entitatea finlandeză pentru siguranța rutieră, arată că de atunci. numărul deceselor în accidente rutiere din Helsinki a scăzut.
Mii de kilometri de piste de biciclete
Autoritățile din Helsinki au petrecut ultimii cinci ani încercând să reproducă miracolul pe care l-au realizat pentru prima dată în 2019, când niciun pieton sau biciclist nu a fost ucis în coliziuni auto.
Utriainen a subliniat că succesul se bazează pe politici de mobilitate pe termen lung, fundamentate pe date, și pe strategii de dezvoltare urbană care au transformat capitala. În multe părți ale orașului, drumurile au fost îngustate și au fost plantați copaci cu scopul deliberat de a-i face pe șoferi să se simtă inconfortabil - raționamentul fiind că peisajele urbane complexe îi obligă pe șoferi să se deplaseze mai precaut prin zonele populate.
Helsinki a investit, de asemenea, în infrastructură nouă pentru pietoni și biciclete, construind inclusiv o rețea cuprinzătoare de piste de biciclete care se întind pe mai mult de 1.500 de kilometri.
De asemenea, și-a consolidat rețeaua de transport public cu autobuze electrice și autonome și a primit finanțare de la Banca Europeană de Investiții pentru o nouă linie de tramvai.
Utriainen a declarat că modernizările au contribuit la "reducerea utilizării mașinilor și, odată cu aceasta, a numărului de accidente grave”. Iar statisticile arată că între 2003 și 2023, numărul de răniți în trafic în oraș a scăzut de la 727 la doar 14.
Succesul Helsinki-ului e urmărit cu interes la Bruxelles, unde Comisia Europeană face presiuni pentru reducerea numărului de decese rutiere. La începutul acestui an, comisarul pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a remarcat că majoritatea țărilor membre sunt pe cale să rateze obiectivul UE din 2018 de a reduce la jumătate numărul deceselor legate de accidentele rutiere până în 2030.