Documentarul Recorder „Justiție capturată”, publicat în urmă cu două săptămâni, nu le-a dat multor români speranța că lucrurile se vor schimba în bine.
Un sondaj post-electoral realizat în București arată că majoritatea respondenților sunt sceptici în privința impactului real al dezvăluirilor asupra funcționării statului.
Potrivit datelor publicate de Agenția de Rating Politic, 44,3% dintre participanții la sondajul publicat marți cred că investigația va produce o schimbare „în mică” sau „în foarte mică măsură”, în timp ce doar aproximativ un sfert spun că aceasta ar putea duce la schimbări importante.
Restul fie nu știu, fie declară că nu au urmărit investigația.
Neîncredere larg răspândită, dincolo de opțiunile de vot
Nivelul ridicat de scepticism sugerează o neîncredere în capacitatea dezvăluirilor publice de a produce consecințe concrete, chiar și atunci când acestea au un impact major în spațiul public.
Potrivit datelor prezentate, nu este vorba despre rezerve doar în rândul susținătorilor unor partide anume, ci acestea se manifestă la mai multe categorii de alegători.
Practic, investigația Recorder este percepută mai degrabă ca un semnal de alarmă, nu ca un declanșator automat al reformei, într-un climat dominat de oboseală civică și de așteptări scăzute față de instituțiile statului.
Pesimism post-electoral
Scepticismul față de impactul investigației Recorder se înscrie într-un context post-electoral mai larg, marcat de pesimism, neîncredere și absenteism.
Datele aceluiași sondaj arată că peste jumătate dintre bucureșteni cred că orașul merge într-o direcție greșită, în timp ce o parte importantă dintre alegători a ales să nu voteze din lipsa unui candidat convingător sau din convingerea că votul nu schimbă nimic.
În acest climat, dezvăluirile despre disfuncții sistemice sunt privite mai degrabă ca o confirmare a problemelor deja cunoscute decât ca un declanșator al schimbării.
Sondajul a fost realizat în București, în perioada 12–18 decembrie, pe un eșantion de 879 de respondenți, prin interviuri online. Cercetarea face parte dintr-o analiză post-electorală amplă, care urmărește nu doar rezultatul votului, ci și percepțiile publice legate de justiție, corupție și funcționarea statului.