Alegerile locale din București au fost marcate de indecizie masivă, oscilații de ultim moment și o campanie care nu a reușit să creeze emoție. Și, practic, nu au produs o reașezare politică majoră.
Un sondaj post-electoral realizat de Agenția de Rating Politic în București, care urmărește nu doar rezultatul votului, ci și cum s-au format deciziile alegătorilor, arată că votul s-a conturat târziu, în ultimele zile sau chiar în ziua alegerilor, mai degrabă ca o opțiune de moment decât prin atașament politic sau vot util.
Rezultatul: un oraș rămas într-un „conflict politic înghețat”, cu așteptări moderate față de noul primar și cu un pesimism persistent privind direcția Bucureștiului, spun realizatorii studiului.
Cercetarea folosește un panel comun cu sondajul din noiembrie, ceea ce permite urmărirea schimbărilor de opțiune pe parcursul campaniei. Raportul a fost realizat pe baza datelor culese între 12 și 18 decembrie 2025, pe un eșantion de 879 de respondenți.
Decizia de vot, luată pe ultima sută de metri
Datele arată clar că alegerile s-au decis pe final. Peste o treime dintre votanți spun că s-au hotărât în ultima săptămână înainte de vot, iar aproape 10% chiar în ziua alegerilor. Doar puțin peste o treime aveau opțiunea clar conturată înainte de începerea campaniei electorale.
Practic, campania electorală a avut un impact limitat, în care mulți alegători au așteptat semnale finale pentru a lua o decizie.
„Valul Ciucu” - voturi venite din toate direcțiile
Ascensiunea lui Ciprian Ciucu pe final de campanie nu a venit dintr-un singur bazin electoral. Analiza, realizată pe un grup de respondenți intervievați și înainte, și după alegeri, arată că Ciucu a atras voturi de la aproape toți ceilalți candidați.
Surpriza majoră: o pierdere semnificativă de votanți ai lui Daniel Băluță către Ciucu, în contextul unui profil perceput similar – „gospodar”, administrator, pragmatic.
De asemenea, peste un sfert dintre cei care intenționau inițial să voteze cu Cătălin Drulă au ales, în final, Ciucu.
O parte dintre nehotărâți s-au dus mai întâi către Ciucu, abia apoi oscilând între ceilalți competitori.
Cine și de ce și-a schimbat opțiunea
Aproape o treime dintre cei care au venit la vot recunosc că au oscilat sau nu au avut o opțiune clară până aproape de ziua alegerilor.
Cei mai indeciși s-au dovedit votanții candidaților noi sau alternativi, dar și ai lui Ciucu, care are și cel mai mare procent de susținători deciși pe ultima sută de metri – aproximativ 40%.
Ce a contat la vot: experiența, integritatea și corupția
Dincolo de dinamica de campanie, criteriile de vot sunt relativ clare. Experiența anterioară ca primar și percepția de corectitudine au fost principalele motoare ale deciziei.
Corupția rămâne tema centrală a alegerilor, exprimând nemulțumiri mai largi legate de modul în care este administrat orașul, de cheltuirea banilor publici și de nivelul de trai.
Se disting astfel două tipuri de vot: unul anticorupție și unul orientat spre teme clasice de administrație locală – trafic, termoficare, servicii publice.
Absenteismul, votul care putea răsturna alegerile
Cei care nu au votat par mai degrabă un electorat de protest. Principalul motiv invocat este lipsa unui candidat convingător, urmat de neîncrederea că votul contează.
Datele arată că cei mai dezavantajați de absenteism au fost Anca Alexandrescu și Daniel Băluță, ai căror susținători potențiali au rămas într-o proporție semnificativă acasă.
Așteptări moderate față de noul primar
Percepția publică față de noul primar este echilibrată, cu un amestec de speranță și scepticism. Aproximativ un sfert dintre respondenți declară multă sau foarte multă încredere, dar un procent comparabil exprimă puțină sau foarte puțină încredere.
Cei mai sceptici sunt non-votanții și susținătorii candidaților pierzători.
În ciuda rezultatului electoral, peste 50% dintre bucureșteni cred că orașul merge într-o direcție greșită, semn că votul nu a resetat așteptările.
Parlamentarele, cu prezență mai mică și scoruri strânse
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, partidele ar rămâne extrem de apropiate ca scor în București.
USR, PSD și AUR se află într-un interval de câteva procente, urmate de PNL. Doar jumătate dintre respondenți indică o opțiune clară, în timp ce peste un sfert sunt nehotărâți, iar peste 20% spun că nu ar vota deloc.
Scepticism față de efectele documentarului Recorder
În privința investigației realizate de Recorder despre justiție, o majoritate de 44,3% dintre respondenți se declară sceptici că aceasta va produce o schimbare reală în bine.
Doar aproximativ un sfert cred într-un impact major sau foarte mare, în timp ce restul fie nu știu, fie nu au urmărit investigația.
Poziționarea față de UE împarte electoratul
Poziționarea față de Uniunea Europeană apare ca indicatorul-cheie care explică clivajul politic actual.
Se conturează o axă clară: USR, SENS, REPER și PNL într-un pol pro-UE, AUR și SOS în cel opus, iar PSD – alături de nehotărâți – într-o zonă mediană, ambivalentă. Această falie traversează și temele dominante: corupția, pe de o parte, nivelul de trai și prețurile, pe de altă parte.