De la jumătatea lui februarie, primarul general Ciprian Ciucu a scos din centrul Bucureștiului mai multe prisme publicitare montate ilegal.
Structurile care blocau trotuare în unele dintre cele mai aglomerate zone ale orașului au dispărut rapid. Practic, au fost tăiate câteva dintre „brațele” unui caracatițe care produce bani negri din ocuparea abuzivă a domeniului public.
Dar mecanismul, în sine, nu a fost demontat.
Cei care câștigă din aceste panouri rămân, în continuare, în umbră. Și pot încerca să-și continue activitatea prin sectoare, unde PMB nu are cum să intervină direct.
Ani de blocaj: 40 de structuri identificate, puține desființate
Între 1 ianuarie 2024 și 31 august 2025, polițiștii locali ai Capitalei au identificat 40 de structuri publicitare amplasate ilegal, cu proprietar necunoscut.
Și asta doar în zona construită protejată – acolo unde Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București (DGPLCMB) are competență de control.
Pentru fiecare dintre ele, Poliția Locală a întocmit documentația de desființare și a trimis-o la Primăria Capitalei, unde ar fi trebuit avizată și semnată de primarul general. Abia apoi Administrația Străzilor putea interveni pentru demontare.
Pe hârtie, mecanismul funcționa.
În realitate, s-a blocat.
Multe dintre documente nu au mai fost aprobate niciodată. S-au pierdut pe circuitul intern al Primăriei Capitalei. Nu se știe exact unde și nici cine a blocat procesul. Întrebată oficial, Primăria Capitalei nu ne-a oferit un răspuns clar.
În tot acest timp, prismele au rămas pe trotuare și au continuat să producă bani.
Excepțiile: când presiunea a forțat reacția
Au existat și cazuri punctuale în care structurile au fost desființate.
Panoul din fața Teatrului Național București (TNB) a dispărut după sesizări repetate din partea cetățenilor și articole publicate de Spotmedia.ro – înainte chiar de emiterea unei dispoziții oficiale de desființare.
În alte situații, fostul primar general interimar Stelian Bujduveanu a semnat dispoziții pentru demolare, inclusiv pentru prisme din Piața Romană și Piața Victoriei.
Dar intervențiile au venit târziu. Unele structuri au fost demontate abia în campania electorală, în contextul presiunilor publice și politice.
Ping-pong instituțional, în Piața Victoriei
Un exemplu relevant: cele 3 prisme de mari dimensiuni amplasate în Piața Victoriei, la câțiva pași de Guvern.
În 2025, Spotmedia.ro a întrebat dacă acestea au autorizații.
Primăria Sectorului 1 a transmis că responsabilitatea de control revine Poliției Locale a Capitalei, fiind vorba despre o zonă protejată. Și a trimis sesizarea mai departe.
Poliția Locală a Capitalei a returnat sesizarea la Poliția Locală a Sectorului 1.
Motivele invocate:
- lipsa fotografiilor (deși acestea fuseseră transmise de Spotmedia, în mesajul inițial)
- competența ar aparține, de fapt, Sectorului 1
Între instituții, responsabilitatea s-a diluat.
Pe teren, reclamele s-au schimbat în continuare. Iar prismele au rămas în picioare până la începutul acestei săptămâni, când primarul general a anunțat desființarea lor.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea era, de fapt, la PMB. Doar că instituția nu s-a grăbit atunci să intervină.
Ce a făcut diferit Ciucu
Pe 14 februarie, primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că a dispus eliminarea prismelor montate ilegal.
În câteva săptămâni, structuri care stătuseră ani la rând pe trotuare au fost demontate.
Intervențiile au mai multe zone cheie. Mai jos, o galerie realizată în sistem „înainte și după” intervenția PMB:
- axa Cocor – Piața Unirii
- zona magazinului Unirea
- trotuarul de vizavi de Magazinul Unirea
- bulevardul IC Brătianu
- Piața Victoriei
Mai multe prisme ilegale de pe malul Dâmboviței au fost, de asemenea, eliminate.
Rezultatul: trotuare eliberate și câteva surse de bani negri tăiate.
Cine face banii și de ce nu aflăm
Aceste structuri publicitare sunt profitabile tocmai pentru că sunt amplasate în zone cu trafic intens.
În multe dintre aceste locuri există supraveghere video, iar imaginile ajung în dispeceratele Poliției Locale.
DGPLCMB a confirmat că au existat cazuri în care au fost identificate persoane care montau sau schimbau reclamele de pe aceste panouri.
Dar nu a răspuns la întrebări esențiale:
- pentru ce firme lucrau aceste persoane
- dacă aceleași echipe au fost observate în mai multe puncte din oraș
- dacă s-a încercat identificarea beneficiarilor reali
Cu alte cuvinte, execuția a fost uneori vizibilă. Beneficiarii au rămas invizibili.
Lupta nu s-a încheiat
Eliminarea prismelor din centrul Capitalei este doar o etapă.
În afara zonei protejate, responsabilitatea revine primăriilor de sector. Acolo, ritmul intervențiilor depinde de fiecare primar în parte.
În paralel, rămâne deschisă problema mesh-urilor de mari dimensiuni montate pe clădiri, inclusiv pe imobile istorice – unele fără autorizație, dar tolerate ani la rând.
Un exemplu recent semnalat de Spotmedia.ro: o clădire de pe Calea Victoriei pe care se schimbă, de ani de zile, mesh-uri publicitare fără acte.
În interesul cui s-a tot amânat
Prismele au dispărut, deocamdată. Asta arată că se poate.
Întrebarea este de ce, ani la rând, nu s-a făcut nimic – deși instituțiile știau exact unde sunt și aveau procedurile pregătite.
Și, mai ales, cine a câștigat din această inacțiune.