Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că îngheţarea salariului minim în 2026 ar fi o încălcare gravă a legislaţiei naţionale şi europene şi avertizează că România riscă procedură de infringement din partea Comisiei Europene.
Potrivit BNS, formula legală de calcul a salariului minim este una corectă, transparentă, agreată de toate părţile – Guvern, patronate şi sindicate – şi aliniată Directivei Europene 2022/2041 şi Convenţiei OIM nr. 131/1970, iar aplicarea ei ar duce la o creştere a salariului minim la 4.325 lei în 2026.
„În ciuda acestui cadru legal clar, liderii politici ai coaliţiei guvernamentale se pronunţă public împotriva majorării, în timp ce inflaţia rămâne ridicată (10% în 2025), puterea de cumpărare a salariaţilor cu venituri mici este tot mai redusă şi peste 1,8 milioane de angajaţi trăiesc deja la limita subzistenţei”, afirmă sindicaliştii BNS.
Aceştia mai susţin că îngheţarea salariului minim în 2026 ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariaţi.
Sursa citată menţionează că în 2024 doar 46% din valoarea adăugată din economie a mers către salariaţi – cu 8 puncte procentuale sub media UE –, în timp ce firmele au transferat integral creşterile de taxe şi TVA în preţurile finale.
„Pentru prima dată după 1989, formula de calcul a salariului minim este una predictibilă şi transparentă, tocmai pentru a elimina manipularea politică a acestui instrument. Refuzul de a o aplica ar demonstra doar dorinţa guvernanţilor de a menţine controlul politic asupra veniturilor celor mai vulnerabili”, mai afirmă liderii sindicali ai BNS.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, luni, că Roxana Mânzatu, comisar european, a atenţioant că este posibil ca România să intre „într-o zonă de infringement” dacă nu majorează salariul minim în 2026.
Premierul Ilie Bolojan a explicat recent că o majorare a salariului minim în viitorul apropiat ar avea efecte în lanţ asupra veniturilor în sistemul public, dar şi asupra unor firme din domeniul privat.
El a explicat că, în sectorul IT sau în construcţii, creşterea salariului minim nu are niciun efect, însă pentru o fabrică mică dintr-un judeţ mic o schimbare a salariului minim, ”care nu este acoperită de realitate economică”, închide fabrica respectivă.
”Avem zeci de exemple de genul acesta. Eu nu spun că salariul minim în România este de natură a asigura un confort deosebit. Dar el are nişte efecte. Şi atunci, ce am făcut? Am discutat aceste aspecte în coaliţie. Şi de comun acord, subliniez, am căzut cu toţii de acord, hai să încercăm să ţinem salariul minim la acelaşi nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeaşi logică, că nu avem foarte mult spaţiu de mişcare”, a argumentat prim-ministrul.