În primele 11 luni din 2025, polițiștii au intervenit la peste 125.000 de sesizări legate de violența domestică în România. Este un număr mai mare decât anul trecut – cu aproape 3.800 de cazuri în plus, însă, numărul faptelor penale înregistrate a scăzut semnificativ, cu aproape 18%.
Datele au fost făcute publice de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
Unde și cum se manifestă
Din cele 125.125 de sesizări, peste 60.000 au fost în mediul urban, iar aproape 64.500 în mediul rural. Cu alte cuvinte, fenomenul este prezent semnificativ, indiferent de tipul de comunitate.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, numărul infracțiunilor de violență domestică a scăzut de la 54.833 la 45.061. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la:
- loviri și alte violențe (de la 33.461 la 24.393),
- amenințări (de la 6.923 la 5.683),
- abandon de familie (de la 4.392 la 3.923).
Chiar și așa, lovirile și alte violențe rămân cea mai frecventă faptă, reprezentând peste jumătate din totalul infracțiunilor înregistrate.
Ordinele de protecție, folosite, dar și încălcate
Un instrument esențial în aceste cazuri este ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști atunci când există un pericol imediat pentru victimă.
În primele 11 luni ale anului au fost emise 13.995 de ordine de protecție provizorii, 5.258 dintre ele au fost confirmate ulterior de instanțe, iar în 964 de cazuri, ordinul provizoriu a fost încălcat.
Instanțele au emis, la rândul lor, 14.190 de ordine de protecție, iar în 5.694 de situații s-a constatat nerespectarea acestora.
De asemenea, monitorizarea electronică a agresorilor, prin brățări, rămâne una dintre cele mai sensibile măsuri. În 2025, aceasta a fost aplicată în 4.117 cazuri. Totuși, în peste 11.700 de situații, victimele au refuzat această opțiune.
Ce s-a schimbat din august
De la 1 august 2025, Poliția Română a introdus reguli mai stricte de intervenție. Chiar și atunci când victimele nu depun plângere sau refuză măsurile legale clasice, polițiștii sunt obligați să verifice direct situația, atât la domiciliul victimei, cât și al agresorului. Scopul fiind identificarea rapidă a cazurilor în care conflictul riscă să degenereze, înainte să fie prea târziu.
De asemenea, comentând rezultatele la 10 luni, care arătau, la fel, că numărul dosarelor este în scădere, deși sesizările au crescut, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a spus că majoritatea apelurilor vin prin 112 și nu toate semnalează infracțiuni.
„Vorbim de aspecte care ţin de, poate, neînţelegeri în familie, poate de ameninţări în familie, poate de un scandal în familie care nu îmbracă latura penală”, a spus acesta.
El a adăugat că la fața locului polițiștii decid dacă „sesizarea îmbracă forma penalului”, iar analiza IGPR arată că, deși intervențiile au fost mai numeroase, faptele constatate nu au impus întocmirea unor dosare penale.