Ele sunt omorâte în casa lor, de soții lor sau de iubiții lor, uneori în fața propriilor copii. Sunt omorâte fiindcă sunt femei. E un fenomen sistemic, de aceea, e nevoie de introducerea femicidului în lege.
Adesea nu au nicio șansă de salvare, fiindcă nimeni nu le aude strigătele de disperare, vecinii se prefac că nu se întâmplă nimic, iar ele nu reușesc mereu să fugă din casa transformată de ei în loc de tortură psihică și fizică.
Când ele încearcă să iasă din capcană, ei le urmăresc obsesiv până când reușesc să le prindă și să le pedepsească. Unele rămân încarcerate pe viață, altele reușesc să scape, dar cele mai ghinioniste sunt omorâte.
În tradiția juridică autohtonă, ele sunt de vină și când sunt bătute, și când sunt date afară din casă, și când sunt violate.
Înainte să fie omorâte, cele mai multe victime traversează zile și ani de nesfârșită agresivitate, în care se chinuie să le arate celor din jur, inclusiv polițiștilor și procurorilor, cât de chinuite sunt. Dar ei, oamenii legii, nu prea le cred, pentru că ele nu au dovezi care să-i convingă suficient, mai ales că ei sunt bărbați și înțeleg mai bine poziția agresorului decât pe cea a victimei.
În fiecare an, zeci de femei sunt omorâte în România pentru că sunt femei. Anul acesta scorul negru al femicidului a ajuns la 40, cinci în fiecare lună.
În lume, potrivit unui raport al ONU, la fiecare 10 minute o femeie este ucisă de un apropiat, iar „casa rămâne cel mai periculos loc pentru femei”. În Europa și în Statele Unite, crimele sunt comise în special de partener, dar în restul lumii, membrii familiei, inclusiv soțul și tatăl, sunt foarte implicați.
Tânăra omorâtă pe trotuar sub privirile fetiței sale de trei ani
În România, la fel ca în multe țări de pe continent, femeile omorâte au vorbit înainte de moartea lor despre violența fizică, sexuală, psihică de care au avut parte, ceea ce sugerează că multe crime ar fi putut fi evitate.
Spre exemplu, în Cazul Cosmopolis, Teodora Marcu, 23 de ani, însărcinată în luna a patra, omorâtă pe trotuar sub privirile fetiței sale de trei ani, a depus cel puțin trei plângeri la poliție și l-a dat în judecată pe cel care avea să o omoare, cerându-le magistraților să-l deposedeze de arme. Totul fără niciun efect. După tragedie, nimeni nu și-a asumat răspunderea, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
De altfel, potrivit statisticilor Poliției Române, peste 61.000 de cazuri de violenţă domestică au avut loc în primele șase luni ale anului, iar cazurile de nerespectare a ordinelor de protecție au avut o creștere de 110% în ultimii patru ani.
Acest peisaj sumbru a dus la înființarea în Parlament a comisiei speciale „România fără violență”, care va funcționa cel puțin un an. Înființarea comisiei a fost susținută de 222 de parlamentari și urmează să fie aprobată de Birourile Permanente ale celor două camere.
Comisia ar urma să îmbunătățească legislația, inclusiv prin incriminarea femicidului. Ministerul Justiției a precizat că există deja consultări în această privință și a indicat o soluție: „instituirea în cuprinsul infracțiunii de omor calificat a unei circumstanțe agravante speciale constând în suprimarea vieții unei persoane pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/ SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel”.
În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracțiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani.
Politica macho este foarte puternică
De ce ar fi necesară o prevedere specială legată de femicid?
Pentru a conștientiza la nivel social pericolul violenței împotriva femeilor. Această violență de gen e rezultatul unei vechi culturi patriarhale, care-i face pe bărbați să creadă că au dreptul să dețină controlul asupra femeilor, care-i determină pe aceștia să plece în viață cu ideea că dominarea într-o relație ar fi ceva normal, că autonomia și consimțământul femeilor pot fi ignorate, iar un refuz nu este acceptabil.
Introducerea în lege a femicidului înseamnă recunoașterea faptului că femeile nu sunt ucise în contexte izolate, ci ca parte a unor raporturi sociale inegale de putere. Multe state europene au introdus deja femicidul în legile lor penale, inclusiv Republica Moldova.
În România, politica macho este însă foarte puternică, de ani de zile zace în parlament proiectul de lege care să oblige partidele să pună pe listele electorale cel puțin 33% femei din totalul locurilor eligibile de pe listele lor. Proiectul a trecut de Senat în 2022, dar a fost îngropat între timp de Camera Deputaților.
În parlamentul autohton, femeile reprezintă doar 21%, de aceea, legislația în favoarea victimelor domestice, a mamelor sau copiilor nu e foarte dorită.
Într-o lume politică în care bărbații vor să rămână dominanți, totul se schimbă greu și mai mereu în favoarea lor.