Nu doar câte kilograme în plus are o persoană contează pentru sănătatea pe termen lung, ci și momentul din viață în care apare creșterea în greutate. Un studiu amplu, realizat pe datele a peste 600.000 de persoane, arată că obezitatea instalată la vârste tinere este asociată cu un risc semnificativ mai mare de deces prematur.
Persoanele care au dezvoltat obezitate între 17 și 29 de ani au avut un risc cu aproximativ 70% mai mare de a muri din orice cauză în perioada de urmărire, comparativ cu cele care nu au devenit obeze până la vârsta de 60 de ani, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Lund din Suedia și publicat în revista eClinicalMedicine, relatează News.ro.
Cercetarea nu arată că luarea în greutate la tinerețe provoacă direct decesul prematur, însă indică o asociere importantă: cu cât organismul trăiește mai mulți ani sub efectele obezității, cu atât riscurile pentru sănătate par să fie mai mari.
De ce contează vârsta la care apare obezitatea
Studiul a fost conceput pentru a urmări evoluția greutății de-a lungul vieții adulte. Au fost incluși doar participanții care aveau cel puțin trei măsurători ale greutății între 17 și 60 de ani. Obezitatea a fost definită prin atingerea sau depășirea unui indice de masă corporală - IMC - de 30.
Cea mai constantă observație a cercetătorilor a fost că persoanele care ajung la obezitate mai devreme în viață au un risc mai mare de deces prematur decât cele care acumulează mai puține kilograme sau care ajung la obezitate la vârste mai înaintate.
O explicație posibilă ține de durata expunerii organismului la efectele excesului ponderal. O persoană care devine obeză la 20 de ani trăiește mult mai mulți ani cu acest stres biologic decât o persoană care ajunge la obezitate spre finalul vieții adulte.
Această expunere prelungită poate însemna mai mulți ani de rezistență la insulină, inflamație cronică și tendință crescută de coagulare a sângelui, mecanisme asociate cu substanțele eliberate de țesutul adipos.
Bolile cardiovasculare au avut cea mai mare contribuție
Analiza a inclus atât mortalitatea generală, cât și decesele asociate unor afecțiuni legate de obezitate, precum bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și diabetul zaharat de tip 2.
Dintre acestea, bolile cardiovasculare au avut cea mai mare contribuție la riscul crescut de deces. Aici intră infarctul și accidentul vascular cerebral — două dintre cele mai grave consecințe posibile ale problemelor metabolice și vasculare asociate obezității.
Rezultatele sugerează că numărul de ani trăiți cu obezitate contează mai mult decât simpla creștere în greutate apărută la vârste înaintate.
Pentru a ilustra diferența, cercetătorii arată că, în perioada de urmărire, au murit 10 din 1.000 de persoane fără obezitate precoce, comparativ cu aproximativ 17 din 1.000 dintre cei care au dezvoltat obezitate la vârste tinere.
Autorii atrag însă atenția că aceste estimări pot varia în funcție de variabilele incluse în analiză și de precizia măsurătorilor. De aceea, concluzia principală trebuie privită ca o asociere între obezitatea instalată devreme și un risc mai mare de deces, nu ca o relație cauză-efect demonstrată direct.
Diferențe între femei și bărbați
Studiul a identificat și unele diferențe între sexe. În cazul femeilor, riscul de deces prematur prin cancer asociat obezității a fost similar indiferent de momentul în care a apărut creșterea în greutate.
Această observație sugerează că ar putea exista și alți factori implicați, posibil legați de modificările hormonale care apar la menopauză. Cercetătorii spun că acest aspect ar trebui analizat mai detaliat în studii viitoare.
Ce nu a putut măsura studiul
Ca orice cercetare de acest tip, studiul are limite. Datele analizate nu au inclus informații despre dietă și activitate fizică, doi factori importanți care pot influența atât greutatea, cât și riscul de îmbolnăvire sau de deces.
Autorii spun că cercetări viitoare ar putea include și alte elemente, cum ar fi distribuția grăsimii corporale sau diferența dintre masa grasă și masa musculară. Aceste detalii pot conta mult, pentru că același IMC nu descrie întotdeauna la fel de bine starea reală a organismului.
Chiar și cu aceste limite, dimensiunea foarte mare a eșantionului și urmărirea pe termen lung fac ca rezultatele să fie relevante pentru sănătatea publică.
Concluzia cercetătorilor este că prevenirea obezității ar trebui să înceapă cât mai devreme în viață, nu doar atunci când apar deja probleme medicale. În termeni simpli: kilogramele acumulate la tinerețe pot avea efecte care se adună în timp, iar numărul de ani trăiți cu obezitate pare să conteze decisiv pentru riscurile de mai târziu.