Dr. Andra Balcangiu – Stroescu, medic specialist nefrologie, diabet zaharat şi boli metabolice spune că 40% din populaţia României suferă de obezitate.
„Ultimele cifre pe care le-am văzut legate de prezenţa acestei patologii în ţara noastră sunt de tipul 40% din populaţia României suferă de obezitate, 70% din populaţie Românie suferă de un nivel de suprapondere sau obezitate, trei din patru pacienţi au încercat măcar o dată în viaţă să ţină o dietă şi peste 50% din aceştia au eşuat pentru că dietele, de cele mai multe ori, au această consecinţă, să eşueze şi să ajungem la un efect de yo-yo”, a declarat medicul, luni seară, la Medika TV,.
Potrivit acesteia, eşecul repetat al dietelor restrictive contribuie la apariţia efectului de tip yo-yo, cu impact negativ asupra metabolismului şi sănătăţii pe termen lung.
- O alternativă sigură și accesibilă la Ozempic s-ar afla chiar în intestinul nostru. Cum funcționează
Dietele drastice, nesustenabile pe termen lung
Dr. Andra Balcangiu – Stroescu a explicat că o dietă corect aleasă trebuie să ţină cont de necesarul caloric individual al fiecărui pacient.
„De-a lungul timpului, au fost fost promovate o serie de diete minune şi acum pe toate reţelele de socializare mai circulă tot soiul de recomandări. Dieta corect aleasă se încadrează în numărul de calorii adecvat pacientului respectiv. O restricţie calorică foarte mare menţinută o perioadă lungă de timp nu este o variantă de a conduce o alimentaţie la pacientul respectiv. O astfel de dietă nu este sustenabilă în timp”, a afirmat medicul.
Ea a oferit şi un exemplu concret privind riscurile reducerii drastice a aportului caloric: „Am un pacient care are o rată metabolică bazală 1.800. Se mai mişcă, se mai plimbă, se duce la serviciu, el de obicei este sedentar şi ajungem la un 2.000 - 2.200 de calorii.
Dacă acest pacient trăieşte o perioadă lungă de timp pe 1.000 de calorii, o să ajungă la un efect yo-yo, o scădere a ratei metabolice bazale, o resetare a hormonilor proprii organismului, o creştere a hormonilor care stimulează foamea.
Pacientul începe să mănânce, iar de cele mai multe ori, acumularea noilor kilograme se face pe fondul grăsimii. Va pune grăsime. Şi ce e cel mai trist? Va pune grăsime viscerală. Grăsimea viscerală se asociază cu creşterea inflamaţiei, cu creşterea riscului de boli cronice, creşterea riscului cardiovascular”.
Cum ar trebui să arate „farfuria perfectă” la prânz
Medicul a subliniat că eliminarea totală a carbohidraţilor nu reprezintă o soluţie pentru slăbit, recomandând, în schimb, alegerea carbohidraţilor complecşi.
„Pe un sfert de farfurie: carne: pui, curcan sau peşte sau tofu sau brânzeturi sub 4%. Am un sfert de farfurie, proteină. Pe celălalt sfert de farfurie punem carbohidratul complex.
Era o perioadă în care foarte mulţi pacienţi spuneau: gata, am scos pâinea din alimentaţie, trebuie să slăbesc. Nu, trebuie să punem carbohidraţi complecşi şi carbohidratul complex în farfurie poate să fie adus din pâine integrală, cartofi, evident, nu cartof prăjit, fiert, la cuptor sau în piure, dar atenţie, în piure nu punem şi unt, punem un pic de lapte 1,5 şi ne oprim, orez integral sau paste integrale, şi pe cealaltă jumătate punem legume sau dacă vrem să punem şi un fruct”, a explicat dr. Andra Balcangiu – Stroescu.
Ca exemplu concret, aceasta a menţionat: „150 grame de peşte la cuptor, cu 150 grame orez sălbatic şi cu brocoli, cu conopidă, cu morcov, în 200 de grame sau cu o salată”.
Întrebată de ce nu recomandă iaurtul cu 0% grăsime, medicul a atras atenţia asupra dezechilibrelor nutriţionale: „Pentru că extremele nu ne duc unde trebuie. Poate să fie un aport suplimentar de zahăr. Scădem dintr-o parte, aducem pe cealaltă parte. Întotdeauna va avea un rezultat adecvat tot ceea ce este echilibrat”.