Vaccinarea împotriva zonei zoster ar putea reduce inflamaţia şi menţine oamenii mai tineri din punct de vedere biologic, arată un nou studiu realizat în SUA.
Vaccinarea este cunoscută în principal pentru rolul său de prevenire a infecţiilor. Însă noi date arată că unele vaccinuri ar putea fi asociate şi cu procese mai lente de îmbătrânire biologică. Din această categorie face parte și vaccinul împotriva zonei zoster, au descoperit oamenii de știință de la USC Leonard Davis School of Gerontology.
Deşi vaccinurile sunt concepute pentru a preveni infecţiile acute, cercetări recente au sugerat legături între vaccinarea la adulţi, inclusiv împotriva zonei zoster sau a gripei, şi riscuri mai mici de demenţă sau alte afecţiuni neuro-degenerative.
Iar studiul de față a arătat că vaccinul nu doar că reduce riscul de boală, ci este asociat şi cu o îmbătrânire biologică mai lentă în cazul adulților mai în vârstă.
Cercetătorii au analizat informaţii provenite de la peste 3.800 de participanţi cu vârsta de 70 de ani şi peste, observând că persoanele vaccinate împotriva zonei zoster au prezentat, în medie, un ritm mai lent de îmbătrânire biologică faţă de cele nevaccinate, se arată într-un raport publicat pe site-ul universității.
În cadrul studiului, cercetătorii au evaluat şapte componente ale îmbătrânirii biologice: inflamaţia, imunitatea înnăscută, imunitatea adaptativă (răspunsurile specifice după expunere sau vaccinare), hemodinamica cardiovasculară (circulaţia sângelui), markerii de neuro-degenerare, îmbătrânirea epigenetică (modificări în activarea sau dezactivarea genelor) şi îmbătrânirea transcriptomică (modificări în transcrierea genelor în ARN).
Pe baza acestor indicatori, cercetătorii au evaluat nivelul general al îmbătrânirii biologice pentru fiecare participant.
În medie, participanţii vaccinaţi au avut niveluri mai scăzute de inflamaţie, o îmbătrânire epigenetică şi transcriptomică mai lentă şi un scor general mai redus de îmbătrânire biologică.
Inflamaţia cronică de intensitate redusă este asociată cu numeroase afecţiuni legate de vârstă, inclusiv bolile cardiovasculare, fragilitatea şi declinul cognitiv. Autorii studiului cred că scăderea inflamaţiei cronice ar putea explica parţial legătura observată, chiar dacă mecanismele biologice implicate nu sunt încă clar stabilite.
Analiza a arătat, de asemenea, că efectele observate pot persista în timp. Participanţii care se vaccinaseră cu cel puţin patru ani înainte de recoltarea probelor de sânge prezentau în continuare, în medie, semne generale de îmbătrânire epigenetică, transcriptomică şi biologică mai lentă comparativ cu persoanele nevaccinate.