Un raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) estimează că 8 milioane de oameni mor anual din cauza complicaţiilor legate de fumat.
În ciuda eforturilor diverselor organizaţii de a sensibiliza populaţia cu privire la pericolele fumatului, aproximativ 1,3 miliarde de persoane încă fumează, iar 80% dintre acestea trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii.
Nu există un nivel sigur în ceea ce priveşte fumatul. Chiar şi fumatul pasiv poate duce la complicaţii grave, cum ar fi bolile cardiovasculare şi cancerul.
Gura (cavitatea bucală) este primul port de intrare în restul corpului şi adăposteşte o comunitate complexă şi diversă de microorganisme, cunoscută sub numele de microbiom oral. Aceste organisme trăiesc în armonie unele cu altele. Ele protejează mediul oral normal, ajută digestia, reglează sistemul imunitar şi promovează sănătatea.
Totuşi, dacă acest echilibru este perturbat, poate duce la apariţia parodontitei (infecţii ale gingiilor), a inflamaţiilor şi a unor boli grave, cum ar fi bolile de inimă, cancerul, bolile hepatice şi renale.
Modificarea compoziţiei bacteriene a gurii poate fi cauzată de mai mulţi factori, cum ar fi igiena orală necorespunzătoare, alimentaţia, alcoolul şi fumatul.
O nouă cercetare a analizat ce tipuri de bacterii sunt mai exact afectate. Cercetătorii au făcut acest lucru prin examinarea sănătăţii orale a 128 de persoane care au participat la un studiu din 2014/2016 privind sănătatea vasculară şi metabolică. Cercetarea a fost publicată în revista Heliyon.
Studiul a constatat diferenţe clare în ceea ce priveşte bacteriile prezente în gura fumătorilor comparativ cu cea a nefumătorilor.
Astfel, fumătorii aveau niveluri mai ridicate de bacterii dăunătoare – cum ar fi Fusobacterium, Campylobacter şi Tannerella forsythia – în gurile lor.
Aceste bacterii pot provoca boli ale gingiilor şi pot creşte riscul de boli de inimă, deoarece pot declanşa inflamaţii şi alte efecte nocive în organism.
Cum afectează fumatul biomul oral
Tutunul şi ţigările conţin mai multe substanţe toxice care includ nicotină, gudron, substanţe chimice radioactive, plumb şi amoniac.
Multe dintre acestea se formează din arderea tutunului. Pe măsură ce se fumează o ţigară, aceste substanţe chimice pătrund în cavitatea bucală şi modifică mediul oral prin reducerea nivelului de oxigen, modificarea pH-ului (nivelul de aciditate) şi prevenirea producţiei adecvate de salivă.
Saliva nu numai că menţine gura umedă şi ajută digestia, dar are şi proprietăţi antibacteriene importante care ajută la distrugerea germenilor periculoşi şi la menţinerea sănătăţii cavităţii bucale.
O gură uscată împreună cu un nivel scăzut de oxigen în gură permit bacteriilor dăunătoare să se înmulţească.
Creşterea excesivă a acestor organisme distruge echilibrul bacteriilor sănătoase care se găsesc în mod normal pe suprafeţele dinţilor, limbii şi palatului.
Nicotina
O substanţă chimică des întâlnită în ţigări este nicotina. Această toxină poate creşte numărul de proteine de pe suprafaţa anumitor bacterii dăunătoare, cum ar fi P. gingivalis.
Aceste proteine sau receptori oferă bacteriilor un avantaj faţă de microorganismele normale şi le permit să se ataşeze ferm de suprafeţe unde se înmulţesc în colonii şi formează biofilme. Biofilmele dentare sunt o comunitate complexă de microorganisme care se pot forma pe dinţi şi pe alte suprafeţe dure. Dacă nu sunt controlate, acestea pot duce la formarea plăcii bacteriene, parodontită, boli ale gingiilor şi carii dentare.
Fumatul şi bolile grave
Aceste colonii anormale pot influenţa sistemul imunitar, ducând la vindecare lentă, inflamaţie şi chiar rezistenţă la antibiotice.
Inflamaţia cronică cauzată de bolile gingivale poate duce la pierderea dinţilor şi la distrugerea ţesutului gingival, care a fost legată de boli sistemice, cum ar fi bolile cardiovasculare.
O altă bacterie, Streptococcus mutans, poate deveni, de asemenea, abundentă la persoanele care fumează mult. Acest organism este adesea prezent în condiţii sănătoase, dar atunci când mediul este perturbat, se poate multiplica şi făcând parte din biofilmele dentare poate duce la apariţia cariilor dentare şi a cancerului oral.
Vaparea şi ţigările electronice
Ţigările electronice funcţionează cu o baterie şi un element de încălzire care încinge un lichid. Acesta produce un aerosol care este inhalat de utilizator. Lichidul conţine diferite arome, precum şi substanţe chimice nocive, cum ar fi nicotina şi plumbul.
Primele cercetări par să sugereze că ţigările electronice nu sunt o alternativă bună la fumat. Deşi efectele lor asupra microbiotei orale nu au fost bine studiate, creşterea excesivă a bacteriilor precum Fusobacterium şi Bacteroidales a fost observată la persoanele care vapează.
Ambele bacterii pot provoca parodontită (boala gingiilor).
Pot fi inversate aceste modificări?
Este clar că substanţele chimice nocive din ţigări şi alte forme de tutun pot duce la boli grave care încep adesea în cavitatea bucală.
Vestea bună este că acestea pot fi prevenite şi riscul redus, spun autorii studiului, de la Universitatea Politehnică Cape Peninsula şi Centrul DVC Academic de Cercetare, din cadrul Universităţii de Ştiinţe ale Sănătăţii Sefako Makgatho, din Africa de Sud, într-un articol online, publicat în The Conversation.
Deşi poate dura ceva timp, diversitatea sănătoasă a biomului oral poate fi restabilită prin renunţarea la fumat. Acest lucru reduce riscul de boli ale gingiilor, promovează producţia de salivă şi îmbunătăţeşte sănătatea.
Prevenţia este mai bună decât tratamentele de vindecare, iar guvernele şi organizaţiile precum OMS ar trebui să continue să sensibilizeze publicul cu privire la pericolele fumatului, în special în rândul tinerilor, concluzionează autorii.