Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, tutunul fiind vinovat pentru până la 90% dintre decesele cauzate de această boală în SUA, iar situația nu e cu mult diferită în alte țări. Și, totuși, mulți dintre fumătorii înrăiți nu ajung să sufere niciodată de această boală.
Oamenii de știință s-au întrebat mult timp de ce, iar un nou studiu, publicat în jurnalul Nature, întărește ideea că genetica ar putea fi o parte din răspuns.
În rândul persoanelor care fumează, dar care nu ajung să sufere de cancer pulmonar, cercetătorii au descoperit ceva ce le-a atras atenția. Celulele care le căptușesc plămânii par a fi mai puțin susceptibile de a suferi mutații în timp, scrie Science Alert.
Descoperirile sugerează că genele de reparare a ADN-ului sunt mai active în rândul unor persoane, protejându-le de apariția cancerului, chiar și atunci când aceste persoane fumează în mod regulat.
În cadrul studiului, au fost folosite profiluri genetice prelevate din bronhiile a 14 persoane care nu au fumat niciodată și de la 19 persoane care fumează puțin, moderat sau foarte mult.
Celulele de suprafață colectate din plămânii subiecților au fost secvențiate individual pentru a măsura mutațiile din genomurile lor.
„Aceste celule pulmonare supraviețuiesc timp de mulți ani, chiar decenii și, astfel, pot acumula mutații atât pe măsură ce îmbătrânești, cât și pe măsură ce fumezi mai mult”, explică epidemiologul și pneumologul Simon Spivack, de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din SUA.
„Dintre toate tipurile de celule ale plămânilor, acestea sunt printre cele mai susceptibile de a deveni canceroase”, a mai spus omul de știință.
Potrivit autorilor studiului, descoperirile „demonstrează fără echivoc” că mutațiile din plămânul uman cresc odată cu vârsta naturală, iar în rândul fumătorilor, deteriorarea ADN-ului este și mai semnificativă.
Fumul de tutun a fost asociat de mult timp cu declanșarea deteriorării ADN-ului în plămâni, dar noul studiu a arătat că nu toți fumătorii sunt afectați la fel.
În timp ce numărul de țigări fumate de o persoană a fost legat de o creștere a ratelor de mutație celulară, după echivalentul a aproximativ 23 de ani de fumat câte un pachet pe zi, riscul pare că se plafonează.
„Fumătorii înrăiți nu au avut cel mai mare număr de mutații”, explică Spivack.
„Datele noastre sugerează că acești indivizi au supraviețuit atât de mult timp, în ciuda fumatului intens, deoarece au reușit să suprime acumularea ulterioară a mutațiilor. Această nivelare a mutațiilor ar putea rezulta din faptul că acești oameni au sisteme foarte competente pentru repararea daunelor ADN-ului sau pentru detoxifierea fumului de țigară”, a continuat el.
Descoperirile ar putea explica de ce 80-90% dintre cei care fumează de foarte mult timp nu dezvoltă niciodată cancer pulmonar. De asemenea, acestea ar putea explica de ce dezvoltă tumori și unii oameni care nu fumează deloc.
În timp ce fumul toxic de la țigări pare să declanșeze mutații celulare suplimentare în plămân, transformarea acestor mutații în tumori depinde de cât de bine poate organismul să repare ADN-ul sau să reducă daunele acestuia.
Genele care au sarcina de a repara ADN-ul pot fi moștenite sau dobândite, iar oprirea genelor de reparare a fost asociată cu dezvoltarea tumorilor, în cercetările anterioare.
Genele nu sunt singurii factori care influențează riscul de cancer al unei persoane. Factorii de mediu precum dieta pot influența, de asemenea, nutrienții din organism care influențează dezvoltarea tumorilor.
„Acum dorim să dezvoltăm noi teste care să măsoare capacitatea cuiva de reparare sau detoxifiere a ADN-ului, ceea ce ar putea oferi o nouă modalitate de a evalua riscul de cancer pulmonar”, spune geneticianul Jan Vijg.