Un studiu recent sugerează că anumite probiotice ar putea contribui la protejarea funcțiilor cognitive în stadiile incipiente ale declinului cognitiv.
Participanții care au luat zilnic un supliment cu mai multe tulpini bacteriene au obținut rezultate mai bune la unele evaluări cognitive decât cei care au primit un placebo. În plus, cercetătorii au observat o reducere semnificativă a nivelului din sânge al unui biomarker asociat bolii Alzheimer, se arată într-un raport publicat de Journal of Alzheimer’s Disease și citat de Science Alert.
Studiul, desfășurat timp de 24 de săptămâni pe adulți vârstnici cu semne timpurii de afectare cognitivă, oferă noi indicii despre legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea creierului.
Cercetătorii avertizează însă că rezultatele nu demonstrează că probioticele pot preveni demența sau pot elimina modificările patologice din creier. Ele susțin însă ipoteza că microbiomul intestinal ar putea influența procesele implicate în neurodegenerare și ar putea deveni o țintă pentru viitoare intervenții terapeutice.
Ce s-a întâmplat după șase luni
Cercetarea a inclus 87 de participanți din Coreea de Sud, recrutați din cadrul unui studiu mai amplu, de lungă durată, privind declinul cognitiv. Persoanele incluse în analiza finală prezentau semne timpurii de afectare cognitivă.
Dintre cei 100 de participanți repartizați inițial aleatoriu în cele două grupuri, 40 au încheiat cele 24 de săptămâni de intervenție cu probiotice, iar alți 47 au finalizat tratamentul cu placebo. Studiul a fost dublu-orb: nici participanții, nici cercetătorii nu știau cine primea suplimentul și cine primea placebo.
Suplimentul testat, identificat ca KL-P301, conținea trei tulpini bacteriene: subspecii din Bifidobacterium animalis, Limosilactobacillus fermentum și Levilactobacillus brevis. Participanții puteau consuma pulberea ca atare sau dizolvată în apă.
La finalul studiului, grupul care a primit probiotice a înregistrat o reducere semnificativă a nivelului plasmatic de pTau181, un biomarker măsurat în sânge și asociat modificărilor patologice întâlnite în boala Alzheimer.
Proteina tau are un rol important în funcționarea neuronilor. În bolile neurodegenerative, aceasta poate suferi modificări anormale și se poate agrega, formând acumulări care perturbă funcționarea celulelor nervoase. Nivelurile crescute ale pTau181 în sânge pot reflecta procese asociate bolii Alzheimer, inclusiv în stadii anterioare manifestărilor clinice evidente.
Totuși, scăderea biomarkerului din sânge nu demonstrează că s-au redus și acumulările de proteină tau din creier. Pentru a stabili dacă suplimentul influențează direct aceste modificări ar fi necesare investigații suplimentare.
Rezultate mai bune la unele teste cognitive
Pe lângă modificarea biomarkerului, cercetătorii au observat îmbunătățiri la anumite evaluări ale funcției cognitive.
După 24 de săptămâni, participanții care au luat probiotice au obținut scoruri semnificativ mai bune la unele componente ale evaluării clinice a demenței. Au fost observate îmbunătățiri și la sarcini care testau interpretarea informațiilor vizuale, organizarea spațială și capacitatea de a desena forme complexe.
Aceste funcții sunt importante pentru orientarea în spațiu, recunoașterea relațiilor dintre obiecte și prelucrarea informațiilor vizuale.
Indicii tot mai clare ale legăturii dintre intestin și creier
Interesul cercetătorilor pentru probiotice se bazează pe dovezile tot mai numeroase privind legătura dintre microbiomul intestinal și sistemul nervos. Bacteriile din intestin interacționează cu sistemul imunitar și pot influența procesele inflamatorii din organism. Aceste mecanisme ar putea avea efecte indirecte asupra creierului.
În cadrul studiului, majoritatea modificărilor markerilor inflamatori au fost modeste. Unul dintre aceștia, numit IL-1β, a scăzut însă într-o măsură mai mare în grupul care a primit probiotice decât în grupul placebo.
IL-1β este o citokină implicată în răspunsul inflamator. Diferența observată ar putea indica un efect antiinflamator selectiv al combinației de probiotice, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma acest mecanism și relevanța sa pentru sănătatea creierului.
O posibilă explicație este că dezechilibrele microbiomului intestinal pot influența răspunsurile imune și inflamația sistemică, procese care, la rândul lor, ar putea contribui la neuroinflamație sau la afectarea barierei hematoencefalice, structura care protejează creierul de numeroase substanțe circulante în sânge.
După atacul cu cuțitul, ministrul Educației cere protecție specială prin lege pentru profesorii agresați și restricții de acces în școli
Kelemen Hunor explică de ce nu a intrat UDMR la guvernare: Era aproape imposibil să sari dintr-un tren în celălalt
Londra l-a expulzat pe românul implicat în incendierea proprietăților fostului premier
Sorana Cîrstea debutează cu dreptul la Ningbo
Ziua 1699 Valuri de rachete balistice asupra Kievului. Rușii au atacat cu drone un parc plin de copii. Zelenski îl acuză pe Trump că împinge Ucraina să capituleze
Costul vieții scoate sute de mii de europeni în stradă. Mobilizări masive în Franța și Italia, manifestații în Portugalia, Albania și Belgia (Video)
