Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență. Pentru milioane de europeni – și pentru serviciile de sănătate care îi îngrijesc – această boală este o bombă cu ceas, care încă nu poate fi vindecată. Însă cercetătorii finanțați de UE dezvoltă un instrument simplu care să permită depistarea mult mai timpurie, chiar cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor.
Depistarea timpurie este importantă pentru că tratamentul este cu atât mai eficace cu cât este inițiat mai din timp.
Astfel, oamenii au mai multe șanse să încetinească evoluția bolii și să se proiecteze în viitor. În prezent, aproximativ 7 milioane de persoane din Europa trăiesc cu Alzheimer, număr preconizat a se dubla până în 2030, potrivit Consiliului European al Creierului.
Pentru dr. Aristeidis Bakandritsos, provocarea este clară: pentru ca boala Alzheimer să fie depistată suficient de devreme ca să se producă o schimbare concretă, testarea trebuie să devină mai simplă, mai ieftină și mult mai puțin invazivă.
„Depistarea timpurie va deveni o opțiune concretă pentru oameni numai atunci când va fi ieftină pentru serviciul de sănătate, lipsită de durere și simplă pentru pacient, ceea ce nu este cazul în prezent”, a declarat Bakandritsos, cercetător principal la Institutul ceh de tehnologie avansată și cercetare (CATRIN), care face parte din Universitatea Palacký din Olomouc, Cehia.
Către screening-ul de rutină
Bakandritsos coordonează o inițiativă de cercetare cu o durată de patru ani, finanțată de UE, lansată în octombrie 2023, pentru a transforma modul de depistare a bolii Alzheimer.
Denumit 2D-BioPAD, proiectul dezvoltă un dispozitiv accesibil ca preț, capabil să identifice până la cinci proteine legate de boala Alzheimer – cunoscute sub denumirea de biomarkeri – dintr-o simplă probă de sânge.
Scopul nu este de a înlocui metodele de diagnostic existente, cum ar fi scanările cerebrale sau puncțiile lombare, ci de a permite screening-ul mult mai timpuriu în unitățile medicale obișnuite. Semnalând persoanele expuse riscului înainte de apariția simptomelor, medicii ar putea interveni mai devreme, respectiv când tratamentele au eficacitate optimă.
În Finlanda, Grecia și Germania sunt în desfășurare studii-pilot clinice care evaluează performanța instrumentului, precum și siguranța, implicațiile etice și modul în care acesta s-ar putea încadra în asistența medicală de rutină.
De la testarea invazivă la o simplă probă de sânge
Diagnosticarea bolii Alzheimer rămâne complexă și adesea invazivă. În prezent, confirmarea se bazează, de regulă, pe imagistica cerebrală sau pe puncții lombare pentru a analiza lichidul cefalo-rahidian (lichid care înconjoară creierul și măduva spinării, având rol protector). Deși încep să apară și analize de sânge, acestea se fac încă predominant în clinicile de memorie specializate.
Echipa 2D-BioPAD urmărește să schimbe acest lucru.
Viziunea echipei este o analiză de sânge mai rapidă, mai ieftină și mult mai puțin invazivă, care ar putea fi utilizată în cele din urmă în unitățile medicale obișnuite.
În caz de reușită, medicii de familie ar putea semnala mult mai devreme persoanele expuse riscului și mult înainte ca pierderea memoriei și confuzia să devină manifeste.
Tratamentul timpuriu este esențial
Până de curând, opțiunile de tratament s-au axat în principal pe gestionarea simptomelor. Situația s-a schimbat în 2025, când UE a aprobat primele două terapii de modificare a bolii Alzheimer.
Aceste medicamente vizează plăcile amiloid-beta, fragmente de proteine care se acumulează între celulele cerebrale și interferează cu comunicarea. Mai important, acestea funcționează cel mai bine în stadiile incipiente ale bolii, ceea ce face ca diagnosticarea în timp util să fie mai importantă ca niciodată.
Vincent Bouchiat, director general și cofondator al Grapheal SAS, partener de proiect specializat în tehnologii medicale bazate pe grafen, recunoaște complexitatea etică a detectării timpurii, dar subliniază avantajele.
„Există motive întemeiate să aflați că veți putea suferi de demență mai târziu în viață. Noile medicamente contra Alzheimer-ului promit să întârzie evoluția bolii, ceea ce reprezintă, în mod evident, un pas uriaș înainte.”
Cum permite grafenul testarea mai inteligentă
În centrul dispozitivului 2D-BioPAD se află grafenul – o foaie de carbon de grosime atomică, mai rezistentă decât o foaie similară de oțel și având o conductivitate electrică excelentă.
Atunci când aderă la suprafața grafenului, proteinele legate de Alzheimer schimbă subtil circulația electricității prin material. În principiu, aceste schimbări pot fi detectate cu o sensibilitate extraordinară, motivând cercetătorii să valorifice această posibilitate și să identifice biomarkerii prezenți în concentrații extrem de scăzute.
În comparație cu analizele de sânge de laborator care intră în prezent pe piață, dispozitivul avut în vedere poate oferi mai multe avantaje: rezultate în aproximativ 30 de minute, analize efectuate în unitățile de asistență medicală primară, detectarea simultană a mai multor biomarkeri și costuri mult mai mici.
Proiectul reunește 11 parteneri din 8 țări europene, combinând expertiza în domeniul nanotehnologiei, al cercetării clinice și al inovării digitale.
Până la sfârșitul anului 2026, cercetătorii estimează că vor ști cum funcționează tehnologia în comparație cu echipamentele de laborator existente.
Dacă rezultatele sunt pozitive, echipa speră să obțină finanțare suplimentară pentru a trece la comercializare prin trialuri, validări și aprobări reglementare suplimentare. Cercetătorii speră că testul ar putea fi utilizat în mod obișnuit în doar cinci ani.
Introducerea testării în îngrijirea de zi cu zi
Viziunea pe termen lung este un screening simplu, portabil, care să se integreze ușor în asistența medicală de zi cu zi. O probă mică de sânge similară cantității necesare unei analize de diabet ar urma să fie introdusă într-un dispozitiv compact conectat la o tabletă sau la un telefon inteligent.
Mai degrabă decât un răspuns de tipul „da sau nu”, medicii ar urma să primească concentrația de biomarkeri relevanți, folosindu-se de această informație pentru a decide dacă sunt necesare analize suplimentare. Utilizat astfel, dispozitivul ar putea acționa ca un sistem de alertă timpurie, nu ca un diagnostic de sine stătător.
Testul funcționează relativ ca testele rapide în flux lateral pe care le cunoaștem din pandemia de Covid-19, însă are o putere analitică mult mai mare. Măsurarea simultană a mai multor biomarkeri îmbunătățește semnificativ fiabilitatea în comparație cu testele cu un singur marker.
AI joacă, de asemenea, un rol esențial. AI și învățarea automată contribuie la proiectarea „sondelor” moleculare mici care detectează proteinele Alzheimer, optimizându-le prin simulări rapide bazate pe baze de date proteice și modele moleculare.
Soluții accesibile la o problemă globală
Costul reprezintă un obstacol major în calea screening-ului pe scară largă. Analizele de laborator din ziua de astăzi pot costa cel puțin 40 de euro per biomarker, iar echipamentele necesare pot ajunge la sute de mii de euro.
Sistemul 2D-BioPAD urmărește să reducă drastic aceste costuri, combinând un dispozitiv de depistare ieftin cu cartușe de unică folosință care testează simultan mai mulți biomarkeri.
Jean Georges, director executiv al Alzheimer Europe, o rețea paneuropeană a asociațiilor naționale care se ocupă de demență, consideră că acest lucru face parte dintr-o trecere mai amplă de la axarea exclusivă pe tratament la îmbunătățirea depistării timpurii și la reducerea riscurilor.
„Sperăm că această schimbare va aduce, în cele din urmă, beneficii nu numai persoanelor aflate în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, ci și persoanelor fără probleme cognitive cunoscute”, a declarat el.
În același timp, el subliniază nevoia de onestitate și compasiune. Niciun test nu poate prevedea exact cine va suferi de demență sau cum va evolua aceasta.
„Anticiparea riscului de demență are implicații etice, juridice și sociale”, a declarat Georges. „Divulgarea ar trebui să fie întotdeauna abordată într-un mod deschis, onest, empatic și plin de compasiune.”
Articol scris de Vittoria D’Alessio
Studiile menționate în acest articol au fost finanțate prin programul Orizont al UE. Opiniile persoanelor intervievate nu le reflectă neapărat pe cele ale Comisiei Europene.
Acest articol a fost publicat inițial în revista „Horizon”, publicația UE în domeniul cercetării și inovării.
Mai multe informații