După ce GPS-ul ne-a redus simțul orientării, iar motoarele de căutare ne-au slăbit memoria, inteligența artificială ar putea avea un impact negativ și mai amplu asupra creierului nostru, afectând totul, de la creativitate până la gândirea critică, avertizează oamenii de știință.
Un număr tot mai mare de studii sugerează că oamenii care se bazează excesiv pe instrumente precum ChatGPT ar putea avea probleme legate de creativitate, capacitatea de concentrare, gândirea critică, memoria și alte procese cognitive. La nivel de societate, acest fenomen ar putea duce inclusiv la o scădere a numărului de idei originale, scrie BBC.
Adam Green, profesor de neuroștiințe și director al Laboratory for Relational Cognition de la Georgetown University, susține că, la nivel general, avem motive reale de îngrijorare.
„Există destule dovezi că, dacă nu mai faci atât de multă gândire efectivă, atunci capacitatea ta de a gândi în acel mod va începe să se atrofieze”, spune Green.
Pe de altă parte, Jared Benge, profesor și neuropsiholog clinician la Dell Medical School din cadrul University of Texas at Austin, subliniază că folosirea AI nu este în mod automat un lucru rău. Dacă inteligența artificială ne eliberează spațiu mental pentru activități mai importante, efectul ar putea fi chiar benefic pentru cogniție.
„De ce credem că AI va fi atât de diferit de alte lucruri la care creierul nostru s-a adaptat deja?”, spune Benge.
Dacă inteligența artificială ne ajută sau ne dăunează depinde, în mare măsură, de modul în care o folosim. Specialiștii oferă câteva recomandări pentru a utiliza tehnologia fără să renunțăm la antrenamentul mental de care creierul are nevoie.
Nu lua de bun tot ce spune AI-ul
Un studiu recent a arătat că utilizatorii intensivi de AI au obținut scoruri semnificativ mai slabe la testele de gândire critică, aparent pentru că sunt obișnuiți să-și externalizeze procesele de gândire către roboți. Mai mult, mulți ajung să aibă mai multă încredere în răspunsurile AI decât în propria gândire și intuiție – chiar și atunci când AI greșește. Cercetătorii de la University of Pennsylvania numesc acest fenomen „predare cognitivă”.
Experții recomandă ca, înainte de a deschide aplicația, să încercăm mai întâi să ne formăm singuri o opinie despre subiect, folosind apoi AI pentru a ne testa sau rafina perspectiva.
Adaugă „fricțiune” în procesul de învățare
Există cercetări care sugerează că AI poate afecta capacitatea de reținere a informațiilor. Pentru a evita acest lucru, specialiștii recomandă să încetinim puțin ritmul: să luăm notițe, ideal de mână, sau să cerem AI să ne testeze ori să creeze flashcarduri. Efortul suplimentar ajută la fixarea informației și stimulează procesul de învățare.
Lasă pagina goală mai mult timp
Dacă apelăm direct la AI pentru generarea de idei, sărim peste exercițiul mental necesar creierului pentru a produce conexiuni originale, ceea ce ne poate slăbi creativitatea.
De aceea, experții recomandă ca mai întâi să ne notăm propriile idei, chiar dacă sunt incomplete sau nefinisate.
Timpul petrecut în fața unei pagini goale obligă creierul să facă propriile conexiuni și să folosească experiențele, amintirile și cunoștințele personale pentru a produce ceva autentic. Abia apoi AI poate deveni un instrument util pentru dezvoltarea, criticarea sau rafinarea ideilor.
O altă recomandare importantă este să încercăm să ne păstrăm capacitatea de concentrare, chiar dacă acest lucru devine tot mai dificil într-o lume dominată de tehnologie și răspunsuri instantanee.
Disconfortul și dificultatea nu sunt neapărat lucruri rele – ele ajută creierul să se obișnuiască cu efortul intelectual de care gândirea profundă are nevoie.
C.S.
Conflictul pe care îl eviți te costă performanță
Superliga: CFR Cluj remizează cu Dinamo și se califică în Conference League
Bolojan, sfat pentru tinerii absolvenți: Faceți ce vă pasionează, munciți și respectați oamenii din jur (Video)
La B9, europenii au întrebat de ce România nu doboară dronele rusești. N-au primit niciun răspuns - Exclusiv
