Perspectivele economice ale Europei s-au deteriorat semnificativ, pe fondul perturbărilor energetice cauzate de război, care sunt de așteptat să ducă la condiții financiare mai stricte, potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional, citat de Euronews.
FMI afirmă că economia europeană rămâne rezilientă, dar este din ce în ce mai expusă la șocuri externe, în contextul unei crize energetice legate de războiul din Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.
Instituția îndeamnă la reforme rapide, inclusiv finalizarea pieței unice a UE printr-o mai bună interconectare a rețelelor electrice, aprofundarea integrării financiare și creșterea productivității.
Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 70%, în timp ce prețurile gazelor în Europa rămân cu circa 45% peste nivelurile de dinaintea războiului. Deși mai puțin severe decât șocul din 2022, aceste creșteri sunt totuși așteptate să apese puternic asupra creșterii economice, avertizează FMI.
Trecerea pe termen lung a Europei către surse regenerabile - care reprezintă acum peste jumătate din producția de electricitate - a contribuit la atenuarea impactului șocului energetic, însă FMI spune că aceasta oferă doar o protecție parțială.
Previziunile de creștere au fost revizuite în scădere, zona euro fiind acum așteptată să crească cu puțin peste 1% în 2026, față de aproximativ 1,4% înainte de războiul din Iran, potrivit estimărilor FMI. Între timp, inflația rămâne ridicată, reflectând presiunile persistente ale costurilor generate de energie și perturbările din lanțurile de aprovizionare.
Sănătatea fiscală depinde de durata conflictului
Perspectivele FMI depind în mare măsură de evoluțiile geopolitice, instituția avertizând că un conflict de scurtă durată în Orientul Mijlociu ar putea limita pagubele, dar o criză prelungită ar putea împinge Europa în recesiune.
„Impactul economic general va depinde de modul în care va evolua conflictul din Orientul Mijlociu, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și infrastructura”, a declarat comisarul pentru Economie Valdis Dombrovskis, într-o conferință de presă luni seara, după o reuniune a miniștrilor de Finanțe din zona euro.
El a avertizat că blocul nu își poate permite „să repete greșelile trecutului”, subliniind că orice măsuri de sprijin trebuie să fie temporare, bine țintite și să nu stimuleze cererea agregată.
Europa se confrunta deja cu prețuri ridicate la energie înainte ca războiul condus de SUA împotriva Iranului să înceapă să perturbe piețele energetice globale la 28 februarie.
Industria europeană plătea de două până la trei ori mai mult pentru energie decât competitorii din Statele Unite și China. Acest decalaj persistent reflectă o vulnerabilitate structurală, nu un dezechilibru temporar, avertizează FMI.
Mențineți ETS, reformați rețeaua electrică
În acest context, menținerea ritmului reformelor energetice este crucială.
Raportul FMI îndeamnă UE să rămână angajată față de piața sa de carbon, Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care fusese aproape de colaps, dar este considerat de FMI ca susținând progresul continuu în adoptarea energiei eoliene și solare.
Instituția avertizează că abandonarea ETS ar putea pune în pericol progresele obținute cu dificultate în decarbonizare.
Dincolo de acestea, Europa trebuie să își finalizeze piața internă de energie, a declarat FMI, subliniind că pachetul privind rețelele propus de Comisie în luna decembrie reprezintă „un pas important”.
O rețea electrică modernizată și capacitățile de stocare sunt esențiale pentru ca UE să reușească tranziția energetică și vor domina procesul decizional al blocului - și probabil disputele politice - în lunile următoare, după ce președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a cerut Parlamentului și Consiliului, co-legislatorii UE, să ajungă la un acord politic privind propunerea referitoare la rețele până în vară.
„Fabricat în Europa” ar putea avea efecte negative
Raportul FMI face referire și la propunerea Comisiei privind Actul pentru Accelerarea Industriei (IAA), menționând că aceasta conține măsuri utile, inclusiv eforturi de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.
Totuși, avertizează că regulile de achiziții de tip „Fabricat în Europa” și condițiile privind investițiile străine legate de crearea de valoare locală ar putea distorsiona piețele și slăbi avantajul comparativ.
Protejarea industriilor strategice este un obiectiv legitim, spune FMI, dar trebuie ghidată de o analiză riguroasă cost–beneficiu.
Instrumentele de politică publică variază semnificativ în ceea ce privește eficiența și costurile, iar intervențiile ar trebui limitate la situațiile în care piețele nu se pot adapta eficient de unele singure.
Raportul avertizează, de asemenea, asupra capcanelor frecvente de politică publică, menționând că relaxarea regulilor de concurență, urmărirea unor strategii industriale necoordonate sau reducerea angajamentelor climatice ar putea, în cele din urmă, să slăbească, și nu să consolideze, poziția Europei.
