La două luni după ce Donald Trump a lansat războiul împotriva Iranului promițând o victorie rapidă, luptele sunt suspendate, dar sfârșitul conflictului rămâne neclar. Statele Unite nu au obținut încă rezultate strategice clare, Iranul nu a capitulat, iar un război prezentat inițial ca limitat produce efecte în cascadă asupra Orientului Mijlociu, economiei globale, pieței energiei și altor conflicte, inclusiv războiul din Ucraina.
„Nu există câștigători reali ai acestui război, dar există unele țări care sunt relativ mai bine poziționate pentru a-i gestiona efectele”, a declarat pentru CNN Melanie Sisson, senior fellow la Brookings Institution.
Civilii iranieni, primii mari perdanți
Cei mai afectați sunt iranienii obișnuiți, prinși între atacurile externe și represiunea internă. SUA și Israelul au lovit mii de ținte în Iran, inclusiv infrastructură civilă, iar bilanțul prezentat de organizația Human Rights Activists in Iran indică peste 3.600 de morți, dintre care peste 1.700 civili, potrivit CNN.
În același timp, regimul iranian a intensificat represiunea. Noua conducere de la Teheran, sub liderul suprem Mojtaba Khamenei, pare chiar mai dură decât precedenta și încearcă să transmită un mesaj de forță oricui ar contesta puterea. Organizațiile pentru drepturile omului spun că peste 600 de oameni au fost executați de la începutul anului, iar iranienii trăiesc de peste opt săptămâni sub o pană de internet impusă de stat.
Economia Iranului a fost, de asemenea, grav lovită, ceea ce înseamnă locuri de muncă pierdute, sărăcie mai mare și o viață de zi cu zi tot mai dificilă pentru populație.
Libanul plătește din nou prețul conflictului regional
Războiul cu Iranul a reaprins și frontul libanez. După ce Israelul l-a ucis pe fostul lider suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, Hezbollah a reluat atacurile asupra Israelului, iar armata israeliană a răspuns cu lovituri aeriene masive și o incursiune terestră mai profundă în Liban.
Peste 2.500 de oameni au fost uciși de loviturile israeliene în Liban de la începutul lunii martie, potrivit Ministerului libanez al Sănătății.
O analiză CNN a imaginilor din satelit sugerează că Israelul aplică în Liban o strategie similară celei folosite anterior în Gaza, distrugând sate întregi. În plus, aproximativ 600.000 de persoane strămutate din sudul Libanului nu vor putea reveni acasă până când Hezbollah nu va mai reprezenta o amenințare pentru nordul Israelului.
Țările din Golf, lovite de un război pe care au încercat să îl evite
Statele din Golf au încercat să prevină conflictul, dar au ajuns să suporte consecințele lui. Emiratele Arabe Unite au fost lovite de mai multe rachete și drone iraniene decât orice altă țară, inclusiv Israelul. Cele mai multe au fost interceptate, dar efectul psihologic și economic este major: imaginea EAU ca hub regional de business și turism este afectată.
În același timp, închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran are efecte grave asupra Irakului, Qatarului și Kuweitului, state dependente de această rută maritimă pentru exporturile de petrol, gaze naturale și alte produse.
Fondul Monetar Internațional și-a redus prognozele de creștere pentru aceste țări și se așteaptă ca economiile Irakului, Qatarului și Kuweitului să se contracte anul acesta.
Americanii simt războiul în prețuri
Războiul este costisitor și pentru americani. Prețurile la benzină și bilete de avion au crescut, iar tot mai multe companii adaugă suprataxe pentru combustibil. Inflația anuală a urcat în martie la 3,3%, față de 2,4% în februarie, iar încrederea consumatorilor scade, notează CNN.
„Nu există o formulare delicată: situația Statelor Unite acum nu este bună”, a spus Melanie Sisson, de la Brookings Institution. Ea a explicat că economia americană este puternic dependentă de petrol pentru transportul oamenilor și bunurilor și că SUA au investit insuficient în energie regenerabilă.
Pentru Trump, aceasta este și o problemă politică. Prețurile la carburanți sunt vizibile imediat pentru electorat, iar un război care trebuia să fie scurt devine tot mai greu de justificat.
Economia globală, prinsă în efectul de domino
Costurile se văd peste tot. În Asia, multe economii depind de importuri de petrol și produse petrochimice folosite în industrie. În America Latină, oamenii se confruntă cu prețuri mai mari la energie și alimente. În Africa, criza apasă economii deja fragile.
În Europa, Banca Centrală Europeană a avertizat asupra unui posibil „șoc major”.
Înainte de război, FMI estima că inflația globală va coborî la 3,8% anul acesta, de la 4,1% anul trecut. Acum, instituția se așteaptă la o creștere a prețurilor de 4,4%. FMI a redus și prognoza de creștere economică globală la 3,1%, față de 3,3% cât estima în ianuarie.
Cele mai sărace țări riscă să fie lovite cel mai puternic, în special din cauza scumpirii îngrășămintelor. Aici, populația depinde mai mult de agricultură și cheltuiește o parte mai mare din venituri pe alimente.
Trump a mizat mult, dar încă nu a câștigat
Pentru Donald Trump, bilanțul este încă incert. Președintele american a promis un război scurt, care să elimine amenințarea nucleară și balistică iraniană și, eventual, să ducă la schimbarea regimului. După două luni, aceste obiective nu sunt îndeplinite, iar încheierea conflictului rămâne nesigură.
În SUA, războiul nu a fost popular încă de la început, iar cu cât durează mai mult, cu atât îl costă mai mult politic pe Trump. O medie a sondajelor CNN arată că rata sa de aprobare a ajuns la 37% în ultimele trei săptămâni.
„Politic, prețurile la benzină sunt deja rele și se înrăutățesc, ceea ce nu ajută administrația Trump. Iar diplomatic, Trump pare slab”, a spus Sisson. În opinia sa, președintele pare să înțeleagă acum că reluarea luptelor ar costa mult SUA și nu ar garanta rezultatele dorite: dosarul nuclear, Strâmtoarea Ormuz sau schimbarea regimului.
Trump ar putea totuși să iasă câștigător dacă Iranul cedează și acceptă cererile maximale ale SUA. Dar, scrie CNN, acest scenariu nu pare probabil pe termen scurt.
Netanyahu a obținut o victorie strategică, dar nu fără costuri
Pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, intrarea SUA într-un atac comun împotriva Iranului a fost inițial o victorie strategică. El a reușit să îl convingă pe Trump că o acțiune militară comună este singura cale de a gestiona regimul iranian și programul său nuclear.
Operațiunea a distrus o parte importantă din capacitatea militară iraniană, ceea ce i-ar putea oferi lui Netanyahu un avantaj politic într-un an electoral în Israel.
Dar costurile sunt mari. Sondajele arată că, deși cei mai mulți israelieni evrei susțin războiul cu Iranul, nu cred că SUA și Israelul câștigă. În plus, imaginea Israelului în Statele Unite, deja afectată de războiul devastator din Gaza, s-a deteriorat și mai mult.
Pe plan intern, amenințarea Hezbollah a crescut din nou pentru locuitorii din nordul Israelului, unde riscul atacurilor cu rachete și drone rămâne ridicat.
Regimul iranian a fost lovit, dar nu înfrânt
Regimul iranian a pierdut lideri importanți, inclusiv pe fostul lider suprem Ali Khamenei, ucis de SUA și Israel. Dar regimul nu s-a prăbușit. Dimpotrivă, noua conducere pare mai radicală și mai dispusă la confruntare.
În plus, Iranul a câștigat o pârghie diplomatică importantă: a arătat că poate provoca haos global prin închiderea Strâmtorii Ormuz.
„Au riscat, iar ca rezultat al acestei mișcări riscante au demonstrat că au control de facto asupra strâmtorii, ceea ce are implicații semnificative pentru regiune și pentru economia globală”, a declarat pentru CNN Mona Yacoubian, directoarea programului pentru Orientul Mijlociu de la Center for Strategic and International Studies.
Ucraina pierde pe termen scurt, dar poate câștiga relații noi
Pentru Ucraina, războiul din Iran este o veste proastă pe termen scurt. O parte din livrările importante de armament au fost redirecționate, iar Volodimir Zelenski a declarat pentru CNN că livrările de rachete antibalistice au fost afectate de capacitatea limitată de producție a SUA.
Criza din Orientul Mijlociu a mutat și atenția diplomatică a lumii de la Ucraina. Echipa americană de negociere, condusă de trimisul Steve Witkoff, este concentrată acum pe Iran.
Există însă și o posibilă deschidere. După mai bine de patru ani de apărare împotriva Rusiei, Ucraina a devenit o putere în domeniul dronelor. Amenințarea iraniană a atras atenția statelor din Golf asupra acestei experiențe.
„Acest război a creat deschideri interesante pentru Ucraina în Golf”, a spus Mona Yacoubian, explicând că interesul comun pentru tehnologii anti-dronă ar putea deveni începutul unor relații importante.
China, câștigător temporar
China, cel mai mare importator de energie din lume, depinde de petrolul din Orientul Mijlociu. Totuși, potrivit experților citați de CNN, Beijingul ar putea ieși relativ întărit din această criză.
China și-a construit în ultimul deceniu rezerve uriașe de petrol, și-a diversificat sursele de import și a accelerat trecerea la electricitate produsă din surse interne, inclusiv cărbune și energie regenerabilă. Acest lucru o ajută să reziste mai bine șocului petrolier.
În plus, China poate profita diplomatic de lovitura de imagine suferită de SUA. „Statele Unite au suferit o lovitură globală uriașă ca rezultat al acestui război”, a spus Yacoubian, adăugând că Beijingul se poate prezenta drept apărător al păcii, securității globale și dreptului internațional.
Mai există și o dimensiune strategică: războiul din Orientul Mijlociu obligă SUA să mute resurse militare critice dinspre Asia, slăbind descurajarea americană într-o regiune unde China își afirmă tot mai clar puterea, inclusiv în raport cu Taiwanul.
Totuși, avantajul Chinei nu este garantat. Economia sa depinde de exporturi, iar o economie globală mai slabă înseamnă mai puțini clienți pentru produsele chinezești.
Marile companii petroliere profită de prețuri
Prețurile ridicate la petrol și gaze lovesc consumatorii, dar aduc profituri uriașe companiilor din energie. Chevron, Shell, BP, ConocoPhillips, Exxon și TotalEnergies ar urma să obțină profituri de 94 de miliarde de dolari anul acesta, potrivit unui raport Oxfam citat de CNN.
Dar și aici există un risc. Profiturile mari au reaprins discuțiile despre taxe pe câștigurile excepționale, iar criza face energia regenerabilă mai atractivă pentru guverne și consumatori.
Rusia primește bani în plus, dar și noi riscuri
Rusia beneficiază economic de scumpirea petrolului și a îngrășămintelor. Veniturile energetice ale Moscovei aproape s-au dublat în martie, la 19 miliarde de dolari, față de 9,75 miliarde în februarie, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Există însă și o vulnerabilitate: Ucraina continuă să lovească infrastructura petrolieră rusă, în special porturi și rafinării, reducând cantitatea de petrol pe care Rusia o poate vinde.
În plus, apropierea Ucrainei de statele din Golf ar putea fi o problemă strategică pentru Moscova. Rusia are de multă vreme legături în Orientul Mijlociu, iar faptul că principalul său adversar european își face loc în regiune este o evoluție îngrijorătoare pentru Kremlin, a explicat Yacoubian.
Energia regenerabilă poate câștiga din criza petrolului
Criza petrolului crește interesul pentru energie curată. Comisia Europeană a lansat o nouă strategie pentru protejarea populației de „șocurile prețurilor la combustibili fosili” și pentru accelerarea energiei curate produse intern.
Dar nici sectorul regenerabilelor nu este complet ferit. Criza din Iran a scumpit materiale folosite în tehnologiile verzi, precum aluminiul, și a perturbat lanțuri de aprovizionare. Asta poate face panourile solare, turbinele eoliene și alte echipamente mai scumpe.
Industria armamentului și producătorii de drone, avantajați
Ca în orice război, industria de apărare are de câștigat. Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm a arătat că cheltuielile militare globale au crescut anul trecut cu 2,9%, la 2.019 miliarde de dolari în 2025.
Creșterea este alimentată de războaie, incertitudine și reînarmare. Producătorii de drone și sisteme anti-dronă sunt printre cei mai bine poziționați, pentru că războiul cu Iranul a confirmat încă o dată cât de importante sunt aceste tehnologii.
Totuși, nici industria de apărare nu are victoria garantată pe termen lung. Acțiunile unor mari companii din sector au fost sub presiune în ultimele luni, pe fondul impopularității războiului din Iran în SUA și al incertitudinii privind bugetul de apărare al administrației Trump.
În loc de concluzie
După două luni, războiul cu Iranul arată mai degrabă ca o criză globală decât ca o operațiune militară limitată. Civilii iranieni și libanezi plătesc costul cel mai direct. Statele din Golf, americanii și consumatorii din întreaga lume suportă efectele economice. Ucraina pierde atenție și armament, iar SUA nu au obținut încă un rezultat strategic clar.
Există actori care profită temporar - China, Rusia, companiile petroliere, industria armamentului și sectorul energiei regenerabile - dar și aceste avantaje vin cu riscuri.
Așa cum rezumă analiza CNN, la două luni de la începutul războiului, aproape nimeni nu poate revendica o victorie reală. Iar cea mai importantă întrebare rămâne fără răspuns: dacă luptele sunt doar suspendate, cât de aproape este, de fapt, sfârșitul conflictului?
Oscarurile trag linie în fața AI: actorii și scenariile generate de inteligența artificială nu vor fi eligibile. Cazul Val Kilmer (Video)
Carburanții s-au scumpit din nou: benzina a trecut un nou prag, motorina se apropie
FCSB, dată în judecată de propriul jucător: Reacția roș-albaștrilor
Răspunsul românilor la întrebarea ”Este mai important să fii descurcăreț decât corect?”. Câți cred că poți reuși în viață prin muncă, fără pile - sondaj INSCOP
