Statele Unite se apropie de un moment juridic și politic sensibil în războiul cu Iranul: termenul de 60 de zile prevăzut de War Powers Resolution, legea americană cunoscută drept „Rezoluția privind puterile de război”, adoptată după războiul din Vietnam, care limitează capacitatea președintelui de a implica armata într-un conflict fără aprobarea Congresului.
Potrivit CNN, administrația Trump nu a cerut autorizarea Congresului pentru războiul din Iran, iar termenul de 60 de zile ar urma să fie atins la începutul lunii mai, cel mai probabil 1 mai, dacă se ia ca reper notificarea oficială transmisă Congresului, sau 29 aprilie, dacă termenul este calculat de la începutul ostilităților.
Ce spune legea
War Powers Resolution cere ca președintele să notifice Congresul în maximum 48 de ore după introducerea forțelor armate americane în „ostilități” sau în situații în care implicarea în ostilități este iminentă.
Apoi, dacă nu există declarație de război sau autorizare expresă din partea Congresului, președintele trebuie să pună capăt folosirii forței în termen de 60 de zile.
Legea permite încă maximum 30 de zile suplimentare doar dacă președintele certifică în scris că acest timp este necesar pentru retragerea în siguranță a militarilor americani.
Așadar, regula este simplă pe hârtie: fără aprobarea Congresului, războiul nu poate continua nelimitat. Problema este că, în practică, această lege a fost mereu contestată, reinterpretată sau ocolită de președinți.
De ce termenul de 60 de zile este neclar
CNN notează că există deja dispute în Congres privind data exactă a termenului-limită. Unii juriști consideră că termenul curge din ziua începerii ostilităților, ceea ce ar duce la 29 aprilie. Alții invocă textul legii și consideră că cele 60 de zile curg de la notificarea oficială transmisă Congresului, ceea ce ar duce la 1 mai.
Mai apare o problemă: perioada de armistițiu. Unii republicani susțin că zilele de încetare a focului nu ar trebui incluse în calculul celor 60 de zile, pentru că scopul legii nu ar fi să „pedepsească” pauzele de negociere. CNN îl citează pe republicanul Brian Fitzpatrick, care spune că nu poți penaliza armistițiile și că obiectivul este ca părțile să stea la masa negocierilor.
Aceasta ar putea deveni una dintre portițele folosite de Casa Albă: administrația Trump ar putea spune că, în timpul armistițiului, „ostilitățile” au încetat, deci ceasul legal s-a oprit sau s-a resetat.
Ce poate face Trump
Teoretic, Trump are trei variante:
- să ceară autorizarea Congresului pentru continuarea războiului;
- să invoce cele 30 de zile suplimentare pentru retragerea în siguranță a trupelor;
- să conteste aplicabilitatea legii, spunând fie că armistițiul a întrerupt termenul, fie că War Powers Resolution este neconstituțională sau nu limitează prerogativele prezidențiale.
CNN subliniază că Trump, ca și alți președinți înaintea lui, a invocat autoritatea constituțională proprie a președintelui în materie de politică externă. Aceasta este linia clasică a Casei Albe: președintele, în calitate de comandant suprem, poate reacționa militar fără aprobare prealabilă a Congresului.
Diferența este că, după 60 de zile, legea cere explicit o autorizare sau încetarea acțiunii militare. Tocmai aici apare testul real: va trata Trump termenul ca pe o limită legală sau ca pe o recomandare politică?
Legea există, dar nu a oprit niciodată efectiv un război
Până acum, War Powers Resolution nu a fost folosită niciodată cu succes pentru a opri o acțiune militară, mai scrie CNN. Președinții americani au găsit, în timp, diferite metode de a evita o confruntare frontală cu Congresul.
Ronald Reagan a ajuns la un compromis cu Congresul în cazul trupelor americane din Liban. Barack Obama a susținut, în cazul Libiei, că operațiunea NATO nu expunea militarii americani la „ostilități” în sensul legii. Bill Clinton a menținut trupe în Kosovo mai mult de 60 de zile și a argumentat că finanțarea aprobată de Congres echivala, practic, cu o formă de acceptare.
Aceste precedente arată că, în sistemul american, legea este mai degrabă un instrument de presiune politică decât un mecanism automat de oprire a războiului.
De ce cazul Iranului este mai grav
Diferența față de precedentele invocate de CNN este scara conflictului. Operațiunile din Libia, Kosovo sau Liban au avut formule juridice și militare mai ușor de reinterpretat: misiuni NATO, misiuni de pace, sprijin aerian, expunere limitată a trupelor americane.
În cazul Iranului, vorbim despre un conflict major, cu implicații regionale și globale, în care Statele Unite sunt implicate direct alături de Israel. De aceea, argumentul că nu ar exista „ostilități” ar fi mai greu de susținut, dacă operațiunile militare continuă.
CNN mai notează și că administrația Trump nu a făcut, până acum, un efort public serios de a construi sprijin în Congres. Asta o diferențiază de alte administrații, care măcar au încercat să ofere justificări juridice sau să negocieze cu legislativul.
Miza politică: Congresul evită confruntarea
În teorie, Congresul are puterea constituțională de a declara război și de a autoriza folosirea forței militare. În practică, majoritatea republicană a evitat până acum o confruntare directă cu Trump.
CNN arată că tentativele democraților de a limita puterile de război ale președintelui au eșuat, iar liderii republicani au reușit să țină partidul relativ unit. Totuși, mai mulți republicani au semnalat că momentul de 60 de zile ar putea schimba calculele.
Aici este cheia politică: chiar și republicanii care susțin războiul ar putea ezita să voteze explicit pentru continuarea lui, mai ales dacă războiul devine impopular sau riscă să afecteze alegerile de la jumătatea mandatului. Un vot în Congres i-ar obliga să își asume public războiul, nu doar să îl tolereze tacit.
Ce este cel mai probabil să se întâmple
Pe baza precedentelor și a dinamicii descrise de CNN, cel mai probabil scenariu nu este o oprire automată a războiului la 60 de zile. Mai probabil este unul dintre următoarele:
- Casa Albă va susține că termenul nu se aplică strict, din cauza armistițiului;
- Trump va invoca autoritatea constituțională proprie și va contesta relevanța War Powers Resolution;
- republicanii din Congres vor evita o confruntare directă, cel puțin cât timp războiul nu produce costuri politice majore;
- democrații vor continua să forțeze voturi pentru limitarea puterilor prezidențiale, dar fără garanția unei majorități.
Cu alte cuvinte, termenul de 60 de zile este important, dar nu pentru că oprește automat războiul. Este important pentru că obligă Congresul și Casa Albă să se poziționeze.