Femeile folosesc pastile contraceptive încă din anii 1960, dar cercetătorii încă nu ştiu totul despre reacţia complexă a organismului la mica pilulă încărcată cu hormoni. O nouă cercetare avertizează că pastilele contraceptive ar putea afecta capacitatea organismului de a regla stresul.
Cercetători de la universitatea Aarhus, din Danemarca, şi din Statele Unite au studiat răspunsul la stres al unui număr de 131 de femei tinere atunci când acestora li s-a luat o probă de sânge. Unele dintre femei luau pastile contraceptive, altele nu.
Cercetătorii au măsurat în mod special nivelurile hormonului de stres ACTH din sângele femeilor.
Studiul a arătat că 15 minute de activitate socială după prelevarea unei probe de sânge scade nivelul hormonului de stres la femeile care nu iau pilule contraceptive.
În schimb, femeile care iau pilule contraceptive nu înregistrează nicio reducere a nivelului de ACTH.
Pentru a evita provocarea unui stres suplimentar participantelor li s-a introdus un mic cateter intravenos atunci când a fost recoltată prima probă de sânge. Astfel, cercetătorii au putut extrage sânge după activitatea socială fără a fi nevoie să le înţepe din nou pe femei cu un ac.
Participantele aveau o vârstă medie de 20,5 ani. După ce li s-a prelevat o probă de sânge, acestea au putut participa la una dintre cele şase activităţi de grup diferite, cum ar fi să joace jocuri de societate, să se cunoască într-o sesiune de grup, să cânte cântece împreună sau să participe la o slujbă religioasă.
Deşi se cunoaşte de ceva vreme faptul că pastilele anticoncepţionale afectează răspunsul la stres la femei. Cu toate acestea, observarea hormonului de stres ACTH în legătură cu o activitate socială este o abordare nouă.
„A fi alături de alţi oameni este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a reduce stresul. Rezultatele noastre sunt cu adevărat importante, deoarece indică faptul că persoanele care folosesc pastile contraceptive nu experimentează aceeaşi reducere a nivelului hormonilor de stres în legătură cu activitatea socială ca este cazul persoanelor care nu folosesc tratamentul”, spune Michael Winterdahl, cercetător invitat la unitatea de neuropsihiatrie translaţională din cadrul departamentului de medicină clinică unul dintre autorii studiului.
Mai multe ipoteze
Recentul studiu diferă de altele anterioare, care s-au concentrat în principal pe cortizol, hormonul de stres, în circumstanţe extreme.
În acest studiu, cercetătorii au măsurat hormonul de stres ACTH, care se modifică semnificativ mai repede decât cortizolul, şi face posibilă observarea şi analiza schimbărilor rapide în răspunsul la stres al unei persoane.
„Prin studierea nivelurilor de ACTH, facem încă un pas spre înţelegerea modului în care creierul reglează stresul, deoarece ACTH acţionează ca un neurotransmiţător de la creier la cortexul suprarenal, care produce cortizol”, spune Michael Winterdahl.
Atunci când au analizat nivelurile de ACTH, cercetătorii au obţinut informaţii despre mecanismul de răspuns rapid care controlează reacţia organismului la stres.
Pastilele anticoncepţionale sunt cunoscute pentru că pot afecta axa hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA). După cum indică şi numele, semnalul de stres călătoreşte de la hipotalamusul din creier prin glanda pituitară, care eliberează ACTH, până la glandele suprarenale, care eliberează cortizol.
Cercetătorii au încă nevoie de o explicaţie finală pentru motivul pentru care utilizatoarele de pastile contraceptive nu înregistrează aceeaşi reducere a nivelului hormonilor de stres în legătură cu activităţile sociale la fel ca persoanele care nu iau pastilele.
„Există mai multe ipoteze concurente care încearcă să explice nivelurile mai scăzute de cortizol la persoanele care folosesc pilule contraceptive. Cercetările noastre ne-au împins mai aproape de o explicaţie care se concentrează pe creier şi pe dinamica ACTH. Biochimia este complexă, dar noi lucrăm pornind de la ipoteza că pastilele contraceptive pot suprima producţia proprie de progesteron a organismului”, spune Michael Winterdahl.
Progesteronul este descompus în hormonul allopregnanolon (ALLO), care este implicat într-o gamă largă de efecte calmante şi care poate avea o influenţă asupra răspunsului la stres.
Diferite faze ale ciclului menstrual
La studiu au participat femei care au folosit pastile contraceptive şi femei care nu le-au folosit. Femeile s-au aflat în diferite faze ale ciclului lor menstrual.
Studiul a arătat că răspunsul la stres al femeilor care n-au luat pastile contraceptive depinde de ciclul lor menstrual lunar.
Activităţile grupului de reducere a stresului nu au avut niciun efect asupra nivelului de ACTH al femeilor care se aflau în faza proliferativă a ciclului – imediat după ce menstruaţia s-a încheiat şi organismul începe să producă hormoni pentru a da startul ovulaţiei.
„Nivelurile de progesteron sunt foarte scăzute în timpul fazei proliferative a unui ciclu natural. Acest lucru duce la o conversie minimă a progesteronului în hormonul allopregnanolonă. Deoarece alopregnanolona este importantă pentru activarea receptorilor care reglează răspunsul la stres, nu observăm o reducere a nivelului de ACTH la femeile cu ciclu natural care tocmai au avut menstruaţia”, a explicat Michael Winterdahl.
El subliniază că femeile sunt, de asemenea, în general, mai active din punct de vedere fizic în timpul fazei proliferative, iar acest lucru ar putea fi văzut ca o adaptare în care răspunsul la stres şi comportamentul se schimbă în funcţie de ciclu.
La femeile care folosesc pilule contraceptive, răspunsul la stres este „deconectat”, ceea ce înseamnă că nu se poate adapta la o anumită situaţie.
Cercetările încă nu pot explica cu exactitate modul în care acest lucru afectează femeile. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica mecanismele complexe implicate în corelaţia dintre nivelurile hormonale şi răspunsul la stres.
„De asemenea, este relevant să subliniem că pilulele contraceptive nu sunt doar contraceptive. Există diferite generaţii de pilule, fiecare cu o structură chimică proprie datorită hormonilor utilizaţi, ceea ce înseamnă că pilulele au profiluri diferite de efecte secundare. Prin urmare, este esenţial ca experimentele noastre să fie reproduse cu un grup mai mare şi mai divers de subiecţi de testare”, spune Michael Winterdahl.