Soarta politică a Ursulei von der Leyen este decisă joi, când Parlamentul European votează dacă o alege sau o respinge pentru un nou mandat de cinci ani ca preşedinte al Comisiei Europene.
Votul va decide dacă va exista continuitate în instituţia-cheie a Uniunii Europene într-o perioadă de provocări externe şi interne, una dintre aceste provocări fiind sprijinul tot mai mare pentru partidele politice de extremă dreapta şi eurosceptice.
Parlamentul European nu a respins niciodată un candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene de când Tratatul de la Lisabona din 2009 a conferit eurodeputaţilor mai multă putere asupra viitorului şef al CE.
Promisiunile Ursulei
Ursula von der Leyen, 65 de ani, şi-a prezentat planurile pentru un al doilea mandat într-un discurs rostit joi dimineaţă. Iată ce a promis Ursula von der Leyen:
- Nu va accepta ca ''demagogii şi extremiştii să distrugă modul nostru de viaţă european''.
- ''Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică''.
- Noua Comisie nu va renunţa la politicile verzi, astfel încât preţul energiei să scadă, iar UE să nu mai fie vulnerabilă prin dependenţa de importurile de combustibili fosili.
- O revizuire a gestionării frontierelor şi o consolidare a puterilor agenţiilor Frontex şi Europol
- va fi adoptată o nouă abordare privind returnarea migranţilor
- va propune triplarea numărului poliţiştilor de frontieră europeni, până la 30.000.
- ''Nu vom manifesta nicio toleranţă faţă de cei care ameninţă, cu atacuri hibride, securitatea frontierelor noastre şi a cetăţenilor noştri''
- în noua Comisie Europeană va fi creat un post de comisar european pentru Mediterana.
- crearea unui fond european pentru competitivitate, care va contribui la stimularea competitivităţii şi a inovării, la dezvoltarea producţiei şi la crearea de noi tehnologii în Europa.
Atac la Viktor Orban şi sprijin pentru Ucraina
Ursula von der Leyen a abordat şi subiectul războiului, cu accent pe "misiunea de pace" a premierului maghiar.
''Rusia este în ofensivă în estul Ucrainei şi doreşte ca iarna viitoare să fie şi mai aspră. Ea mizează că Occidentul şi UE vor slăbi. Acum ceva timp, un premier din UE (Viktor Orban - n.red.) s-a dus la Moscova într-o aşa-numită misiune de pace, dar aceasta a fost de fapt doar o misiune de a face plăcere Rusiei. După doar două zile, avioanele militare ale lui Putin au ţintit o maternitate şi un spital de copii din Kiev. Aceasta nu a fost o greşeală, ci un mesaj clar.
Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar: UE va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ucraina trebuie să primească tot ce are nevoie pentru a învinge, ceea ce înseamnă că trebuie să facem acum alegeri importante şi trebuie să facem tot ce se poate pentru a-i apăra pe cetăţenii europeni. A venit momentul să construim o adevărată Uniune Europene a apărării'', a insistat şefa CE, citată de Agerpres.
Stabilitate versus haos
În lipsa unui candidat alternativ, susţinătorii Ursulei von der Leyen au prezentat votul drept o alegere între stabilitate şi haos, deoarece respingerea sa ar crea un blocaj politic. "Ar fi ca şi cum am întinde covorul extremei drepte", a declarat Sean Kelly, un deputat european din grupul Partidului Popular European, din care provine von der Leyen, referindu-se la posibilitatea ca PE să o respingă.
Chiar şi în rândul criticilor săi, există un apetit scăzut pentru crearea unui vid de conducere în Europa cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA, unde o victorie a lui Donald Trump ar putea răsturna unitatea occidentală în ceea ce priveşte sprijinirea Ucrainei.
Ce spun calculele
Dar scorul rămâne strâns.
Von der Leyen are nevoie de sprijinul a cel puţin 361 de deputaţi din cei 720 de membri ai Parlamentului UE.
Cele trei grupuri de centru care este de aşteptat să o susţină au un total de 401 deputaţi, însă unii dintre ei - circa 10 la sută, potrivit unor calcule - ar putea să dezerteze şi să i se opună în cadrul votului secret.
Pentru a trece cu uşurinţă, ea ar putea avea nevoie de sprijinul unor deputaţi din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), format din 78 de membri, sau al celor 53 de deputaţi ai Verzilor.
Nici Grupul Verzilor, nici Grupul ECR nu au confirmat încă dacă o vor susţine.
Deputaţii europeni vor începe procedura de vot la ora locală 13:00 (14:00, ora României), urmând ca rezultatele să fie anunţate în jurul orei locale 14:45 (15.45, ora României).
Respingerea Ursulei ar crea un blocaj fără precedent
Dacă von der Leyen nu obţine cel puţin 361 de voturi, s-ar declanşa o criză politică fără precedent, lăsând neocupată cea mai puternică funcţie din UE într-o perioadă de instabilitate în Europa şi nu numai.
Amintim că ieri o instanţă superioară a UE a decis că executivul european nu a fost suficient de transparent cu publicul în ceea ce priveşte contractele pentru vaccinul Covid-19. Acesta este doar unul dintre cazurile juridice care sunt pe rol în legătură cu Pfizergate, scandalul care se referă inclusiv la mesajele - şterse între timp - pe care von der Leyen le-a schimbat cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, şi despre care se presupune că se refereau la negocierile privind vaccinuri.
Vezi şi analiza Spot Ar trebui ca von der Leyen să primească un nou mandat în fruntea CE? Cine va impune rule of law
În cazul în care von der Leyen nu reuşeşte să obţină sprijinul în acest vot unic, liderii din UE trebuie să se întoarcă la masa de negocieri şi să găsească o opţiune alternativă în termen de o lună. Noua Comisie Europeană nu va fi instalată până la începutul anului viitor, în loc de 1 noiembrie, data planificată în cazul realegerii lui von der Leyen.