Preşedintele american Donald Trump a reacţionat la condamnarea şefei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, făcând o paralelă cu problemele sale penale din Statele Unite.
El a susţinut că decizia instanţei ca Marine Le Pen să nu poată candida timp de 5 ani este „o chestiune foarte importantă”.
În aceeaşi linie a reacţionat anterior şi Kremlinul: „O încălcare a normelor democratice”
„Este o chestiune foarte importantă. Ştiu totul despre asta. Mulţi oameni au crezut că nu va fi condamnată (...) I s-a interzis să candideze timp de cinci ani, iar ea este candidatul favorit. Sună cam ca ţara noastră. Sună foarte asemănător cu ţara noastră", a declarat Donald Trump, cu referire la propriile sale probleme legale.
Trump a fost condamnat în cazul plăţilor ascunse către o actriţă porno, dar a avut deschise mai multe procese, de care a scăpat în momentul în care a devenit preşedinte.
În cazul Stormy Daniels, Trump nu a fost întemnițat, dar verdictul de vinovăţie rămâne valabil și aşa a intrat în mandat ca infractor condamnat.
Anterior, alt oficial american s-a declarat îngrijorată de excluderea unor candidați din viața politică, tot ca reacție la condamnarea lui Marine Le Pen.
"Excluderea unor persoane din procesul politic este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere războiul judiciar agresiv și corupt purtat împotriva președintelui Donald Trump aici, în Statele Unite", a declarat presei Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat.
"Trebuie să facem mai mult în Occident decât să vorbim despre valori democratice. Trebuie să le trăim", a adăugat ea, citată de Politico.
Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreaptă din Franța, Adunarea Națională, a fost găsită vinovată într-un caz de deturnare de fonduri.
Ea a fost condamnată la patru ani de închisoare – doi cu executare, prin purtarea unei brăţări electronice.
În plus, ea a mai fost condamnată şi la cinci ani de ineligibilitate cu execuţie provizorie. Această sentință o va împiedica să candideze la alegerile prezidențiale din 2027.
Decizia instanței franceze a stârnit reacții puternice şi în Italia. Vicepremierul italian Matteo Salvini a comparat situația cu blocarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România.
Liderul Ligii, un partid de extremă dreapta aflat la guvernare în Italia, a calificat această situație drept o „declarație de război” a Bruxelles-ului împotriva adversarilor săi politici.