Negocieri sub înaltă tensiune între ruşi şi americani au început, luni dimineaţă, la Geneva, pe fondul temerilor legate de invadarea Ucrainei de către Rusia, care pretinde o limitare a influenţei occidentale la frontierele sale.
Reuniunea, care a debutat la ora locală 08:55 (07:55 GMT) la sediul reprezentanţei americane din Geneva, are loc la nivel de miniştrii adjuncţi de Externe – secretarul de Stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, şi viceministrul de Externe rus Serghei Riabkov -, a indicat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Delegaţia rusă a sosit puţin după ora 08:30 (07:30), după delegaţia americană, sub supravegherea poliţiei, relatează AFP.
Situată în cartierul internaţional din Geneva, reprezentanţa americană se află la câteva sute de metri de cea a Rusiei, nu departe de sediul ONU din oraşul elveţian.
Delegaţii vor participa la un dialog strategic la care vor încerca să reducă actualele tensiuni în privinţa chestiunii ucrainene, efort care va continua în format multilateral pe parcursul întregii săptămâni viitoare, la Bruxelles şi Viena.
Se încearcă o continuare a apropierii începute odată cu summit-ul dintre preşedinţii american, Joe Biden, şi rus, Vladimir Putin, în iunie 2021 în oraşul elveţian.
A treia rundă, însă prima pe fondul unei crize reale
Dialogul de la Geneva este al treilea pe care Sherman şi Riabkov îl au aici, după reuniunile din iulie şi din septembrie anul trecut, deşi este primul calificat drept "extraordinar", o reflectare a actualelor tensiuni de la frontiera ruso-ucraineană, notează EFE.
La sfârşitul după-amiezii de luni sunt prevăzute conferinţe de presă.
Desfăşurarea a mii de militari ruşi a alimentat temerile privind o intervenţie militară directă a Rusiei în ţara vecină Ucraina, după ce Moscova a anexat unilateral peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a sprijinit mişcările separatiste proruse din regiunea Donbas.
La rândul ei, Rusia se teme că SUA şi aliaţii lor din NATO doresc o nouă extindere către Est şi cere Washingtonului şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii conform cărora nu intenţionează să înarmeze Kievul sau să ameninţe frontierele Rusiei şi "orbita" sa.
Şi, deşi noul focar de conflict din Kazahstan nu are legătură cu chestiunea ucraineană, simplul fapt că Rusia şi alte ţări aliate au trimis trupe în această ţară central-asiatică, la cererea guvernului kazah, a demonstrat capacitatea Moscovei de a continua să facă uz de tradiţionalele sale alianţe tocmai pe această "orbită".
Geneva va fi prima piatră de încercare a unor contacte între ruşi şi americani care vor continua miercuri, 12 ianuarie, la Bruxelles, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, şi joi, 13 ianuarie, la Viena, în timpul întrevederii dintre reprezentanţii diplomaţiei ruse şi cei ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Înalţi reprezentanţi ai diplomaţiei americane au declarat în ajunul negocierilor că luni, la Geneva, vor căuta să poarte un dialog care se va concentra îndeosebi pe chestiuni bilaterale, în timp ce problemele care vizează terţe ţări să poată fi abordate mai deschis în prezenţa terţilor, la Bruxelles şi Viena.
Deschişi, dar sceptici
"Vom asculta propunerile recente de tratate făcute de Rusia şi îngrijorările care se află în spatele acestora", au declarat diplomaţi americani, într-un briefing de presă pe tema negocierilor de la Geneva, la care şi-au manifestat neîncrederea faţă de atitudinea cu care se vor prezenta omologii ruşi.
"Ne aşteptăm ca partea rusă să facă afirmaţii după întrevederea de luni care să nu reflecte adevăratul caracter al discuţiilor şi, de aceea, le cerem aliaţilor noştri să le primească cu maxim scepticism", au avertizat diplomaţii americani.
În principiu, Washingtonul pare decis să respingă o eventuală solicitare rusă menită să convingă SUA să-şi sisteze asistenţa faţă de Ucraina în domeniul militar şi de securitate (în valoare de 2,5 miliarde de dolari în ultimii şapte ani, după cum recunoaşte SUA), scrie EFE. Un ajutor care, după cum însuşi Biden l-a avertizat pe Putin, va spori în cazul ipotetic al unei invazii ruse în Ucraina.
Este la fel de puţin probabil ca Washingtonul să se arate flexibil la apelul Rusiei de retragere a armamentului nuclear din ţări ale NATO aflate în proximitatea Rusiei, o cerere pe care Moscova a lansat-o cu prilejul unor întrevederi precedente.
"Cât timp armele nucleare există, NATO va continua să fie o alianţă nucleară", au afirmat înalţi responsabili de la Departamentul de Stat al SUA, citaţi de EFE.
Rusia cere din nou garanţii din partea NATO
Rusia şi-a reiterat apelurile de a încheia acorduri de securitate constrângătoare cu NATO, cu o zi înaintea negocierilor de la Geneva. Ţara are nevoie de garanţii din partea alianţei cum că nu va continua să se extindă, a declarat Riabkov duminică pentru agenţia de presă Interfax, potrivit dpa.
Aşteptările Moscovei privind negocierile de luni sunt "realiste", în opinia înaltului diplomat rus. "Pe baza semnalelor pe care le-am primit de la Washington şi Bruxelles în ultimele zile, cred că ar fi naiv să presupunem că vor exista progrese, cu atât mai puţin progrese rapide", a insistat el, care a spus totodată că Rusia nu va accepta nicio concesie.
Riabkov a mai subliniat şi că Rusia nu intenţionează să abordeze subiectul protestelor din Kazahstan cu delegaţia americană.
"Nu. Ce să discutăm cu americanii? Este o temă care nu-i priveşte absolut deloc", a declarat Riabkov, pentru Interfax.
El a criticat totodată atitudinea Washingtonului de a vedea peste tot "mâna Moscovei", o aluzie la desfăşurarea în Kazahstan de trupe de intervenţie ruse sub egida Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO, o alianţă de state ex-sovietice din care face parte şi Rusia) pentru a pune capăt revoltelor antiguvernamentale din această ţară.
Riabkov a denunţat amestecul în Kazahstan, unde a avut loc - în opinia Moscovei - o coordonare externă de acţiuni teroriste şi criminale, fapt ce a avut o "influenţă negativă" asupra ordinii publice în ţara vecină.
Geneva, "capitala păcii"
Geneva rămâne un loc privilegiat de discuţii între cele două mari puteri, notează AFP, care aminteşte de întâlnirile care au avut loc de-a lungul anilor în oraşul elveţian, dintre preşedinţii Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov sau, mai recent, dintre Biden şi Putin.
Al doilea sediu important al ONU, Geneva, care adăposteşte sediile Crucii Roşii şi ale zeci de organizaţii internaţionale, a fost adesea desemnată drept "capitala păcii".
"Geneva, oraş al păcii", fraza preşedintelui Confederaţiei Elveţiene, Guy Parmelin, cu prilejul summit-ului Biden-Putin din iunie 2021, a demonstrat că ţara alpină, binecunoscută pentru neutralitatea sa, poate continua să joace un rol în relaţiile internaţionale, chiar şi în plină criză sanitară care a complicat organizarea de reuniuni de acest calibru.
Sediu-cheie pentru numeroase tratative de pace, Geneva este un oraş în care americanilor şi ruşilor le place să se întâlnească, notează AFP. Aici a avut loc întrevederea istorică din 1985, din timpul Războiului Rece, dintre preşedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov.
Tot aici SUA şi Rusia au negociat în 2009 şi 2010 un nou acord de reducere a arsenalelor lor nucleare, care i-a succedat acordului START I din 1991.
Sediu al Conferinţei pentru dezarmare, unica instanţă multilaterală de negocieri în domeniul dezarmării, Geneva nu duce lipsă de experţi care fac posibilă desfăşurarea unor astfel de negocieri.
Discreţie şi securitate
Prima întrevedere dintre Wendy Sherman şi Serghei Riabkov s-a produs la 28 iulie, la reprezentanţa permanentă a SUA, iar următoarea a avut loc la 30 septembrie, la reprezentanţa Rusiei.
Situate în cartierul internaţional din Geneva, cele două clădiri impunătoare se află la câteva sute de metri distanţă una faţă de cealaltă, nu departe de sediul ONU.
Cartierul va fi plasat sub măsuri de înaltă securitate. Elveţia, şi îndeosebi Geneva, sunt apreciate de diplomaţii ambelor părţi pentru flexibilitatea şi discreţia lor, precum şi pentru securitatea pe care o oferă.