Miniştrii de externe din Uniunea Europeană nu au reuşit luni să depăşească blocajul diplomatic şi să adopte sancţiuni împotriva Belarus, în ciuda apelului liderei opoziţiei de la Minsk, Svetlana Tihanovskaia, transmite Reuters.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko nu a cedat nici după şase săptămâni de proteste care au urmat realegerii sale controversate, în 9 august.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a observat ”o voinţă clară de a adopta sancţiuni”, însă nu s-a întrunit unanimitatea necesară. ”Dacă nu vom putea fi în stare (să aprobăm sancţiuni), este în joc credibilitatea noastră”, a declarat el într-o conferinţă de presă.
Ciprul a insistat că va fi de acord cu sancţiuni doar dacă UE adoptă măsuri similare şi împotriva Turciei, în contextul tensiunilor din estul Mediteranei.
Poziția României în cazul Belarusului
Ministrul român de externe Bogdan Aurescu s-a pronunţat, alături de majoritate, pentru sancţionarea Belarus cât mai curând posibil şi şi-a anunţat omologii că Bucureştiul sprijină o misiune OSCE pentru medierea dialogului între puterea de la Minsk şi opoziţie.
Aurescu, a participat, luni, la invitația Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, și la un mic dejun informal cu Svetlana Tihanovskaia, reprezentant de marcă al opoziției din Belarus.
„Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat îngrijorarea părții române cu privire la încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către autorități. A arătat că Belarus trece printr-o perioadă de transformări pe calea modernizării și democratizării, iar această evoluție trebuie să se bucure de întreaga susținere a UE și a statelor membre.
De asemenea, a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici. Totodată, a prezentat textul Declarației Comune a Președinților României, Poloniei și Lituaniei adoptată în această dimineață, care propune un pachet cuprinzător de asistență economică pentru un Belarus democratic din partea UE – o contribuție concretă și utilă la dezbaterea despre modalitățile de susținere a procesului de democratizare din Belarus”, informează Ministerul Afacerilor Externe.
A fost discutat și cazul Navalnîi
Potrivit sursei citate, în intervenția sa la punctul „Afaceri curente", ministrul Bogdan Aurescu a abordat mai întâi tensiunile din Mediterana de Est. Astfel, a reiterat apelul la detensionare și dezescaladare și a susținut eforturile diplomatice ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, ale Președintelui Consiliului European și ale Germaniei în scopul reluării dialogului direct. A pledat pentru o abordare echilibrată care să permită crearea spațiului politic pentru negocieri.
„Referitor la relațiile UE-Rusia, șeful diplomației române a abordat cazul Navalnîi, ministrul Bogdan Aurescu evidențiind necesitatea ca UE să solicite Rusiei să-și asume responsabilitatea de a asigura o investigație imparțială, transparentă și cuprinzătoare a cazului și să coopereze deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice.
Ministrul Aurescu s-a alăturat celorlalți miniștri care au arătat că este util ca UE să adopte o poziție activă cu privire la acest subiect și să examineze posibilitatea de a adopta eventuale măsuri restrictive, dacă va fi necesar”, mai arată comunicatrul MAE.
Hong Kong, Venezuela, Libia, Africa și Belarus - puncte fierbinți
Miniștrii de Externe europeni au dezbătut și alte subiecte de actualitate, precum situația din Liban, relațiile UE-China, situația din Hong Kong și situația din Venezuela.
Totodată, au avut discuții pe tema situației din Libia, a viitorului relațiilor Uniunea Europeană-Uniunea Africană și a evoluțiilor din Belarus.
„În ceea ce privește Libia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unității UE privind dosarul libian, pe toate componentele sale. România susține eforturile ONU și ale Germaniei de mediere în cadrul dosarului, ministrul Aurescu apreciind necesară folosirea ferestrei de oportunitate generate de acordul de încetare a focului, care reprezintă o etapă către trecerea spre discuții politice de substanță, de natură să ducă la o soluționare durabilă a conflictului”, potrivit MAE.
Referitor la relațiile UE-Uniunea Africană, poziția părții române este în sensul încheierii unui Acord Post-Cotonou modern și ambițios. Este, de asemenea, necesară consolidarea și adaptarea strategiei de comunicare față de Africa, ținând cont de faptul că UE este cel mai mare donator pentru Africa.
„Ministrul român a transmis solidaritatea României cu societatea civilă din Belarus, care își apără drepturile, în ciuda represiunilor. A subliniat că sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând, în conformitate cu cele discutate și agreate la reuniunea Gymnich de la Berlin, orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite.
Ministrul Bogdan Aurescu a menționat sprijinul acordat deja de România pentru societatea civilă și mass-media independentă din Belarus și a subliniat necesitatea continuării asistenței UE pentru acestea. A informat asupra susținerii părții române pentru o misiune OSCE de facilitare a dialogului național.
A reiterat prezentarea Declarației Comune de astăzi a Președinților României, Poloniei și Lituaniei privind Belarus, accentuând asupra nevoii unei susțineri de către UE prin elaborarea unui pachet de asistență economică pentru Belarus – astfel cum se propune în Declarația Comună”, relatează Ministerul Afacerilor Externe.
