O parte a oamenilor care votează la alegerile locale nu au habar ce să voteze la alegerile pentru Parlamentul European, afirmă sociologul Barbu Mateescu.
El a declarat într-un interviu pentru Deutsche Welle pe tema alegerilor locale şi europene din 9 iunie că sunt oameni care nu voiau să voteze pentru Parlamentul European.
Pentru prima dată după Ceaușescu, asistăm la acest experiment: câteva milioane de oameni sunt puși să voteze la niște alegeri la care ei nu voiau să meargă, a precizat Barbu Mateescu.
DW: Care ar fi principalele efecte ale alegerilor de duminică? Ce semnal vor da pentru prezidențialele din toamnă și pentru starea democrației?
Barbu Mateescu: Datele se schimbă permanent, dar din ce știu eu, o parte a oamenilor care votează la alegerile locale nu au habar ce să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. Nu sunt foarte mulți: o șesime din total și e posibil ca numărul lor să mai scadă. Sunt oameni care nu voiau să voteze pentru Parlamentul European. Prezența la locale a fost în ultimul deceniu de circa 8 milioane de oameni, la europene, cu excepția anului 2019, veneau 5 milioane. Pentru prima dată după Ceaușescu, asistăm la acest experiment: câteva milioane de oameni sunt puși să voteze la niște alegeri la care ei nu voiau să meargă.
Din cauza suprapunerii alegerilor locale peste cele europarlamentare, suprapunere făcută tocmai pentru a aduce mai mulți oameni la urne.
Da, dar pentru mulți dintre ei nu este ușor să voteze pentru europarlamentare pentru că există această alianță PSD-PNL. Dacă cele două partide candidau separat, pentru mulți era mult mai ușor, fiindcă votau cu partidul primarului, dar așa ei sunt puși să voteze cu partidul pe care îl dușmănesc de moarte, în unele cazuri, de decenii, la nivel personal.
Există deci o componentă de vulnerabilitate, este posibil ca scandalul care afectează acum AUR să-i ajute (liderul AUR, George Simion, este vizat de o anchetă a Parchetului General pentru instigare la falsificarea câtorva mii de liste de susținători necesare depunerii candidaturii lui Silvestru Șoșoacă pentru alegerile europarlamentare - n.red). E posibil ca acest scandal să mobilizeze un pic o parte a populației în favoarea Alianței PSD-PNL, dar avem o componentă destul de clară de necunoscut în legătură cu rezultatul alegerilor europarlamentare.
Cine câștigă din această să-i spunem neînțelegere? Ar fi posibil ca USR să fie avantajat?
În clipa aceasta nu știm ce vor face acei oameni, s-ar putea să nici nu vină la vot. Ca semnal pe care îl vor da europarlamentarele pentru prezidențiale, mă aștept ca PSD și PNL să folosească foarte mult argumentul numărului de primari, numărul de voturi la alegerile locale. Să folosească aceste rezultate pentru întreaga populație, dar mai ales pentru votanții lor. O parte din votanții PSD votează Geoană, nu Ciolacu; o parte din votanții PNL votează Geoană, nu Ciucă. E un calcul destul de simplu și pentru PSD și pentru PNL: oamenii aceștia trebuie aduși înapoi la matcă, la partid, trebuie disciplinați un pic.
Cum pot fi disciplinați?
În primul rând prin etalarea forței partidului și aici alegerile locale sunt foarte importante pentru că vor fi niște numere foarte mari de primari la PSD și la PNL. Acest lucru va fi punctat chiar în seara alegerilor. Se va marșa foarte mult pe acest element de forță în teritoriu pentru a potența candidaturile lui Ciolacu, respectiv Ciucă sau Ciucă, respectiv Ciolacu.
Această alianță PSD-PNL care-i bulversează pe votanți afectează figurile tradiționale ale liberalilor din Ardeal și ale social-democraților din restul țării?
Această alianță a fost strânsă de gât, ea nu există ca brand, nu are slogan - cu excepția unui faimos afiș din Craiova cu Rareș Bogdan (europarlamentar PNL) și Olguța Vasilescu (primărița PSD a Craiovei) - alianța nu prea este prezentă în țară ca actor politic. E un copil orfan alianța PSD-PNL. Motivul principal e o presiune care a venit de jos în sus în PSD și în PNL care în peste 3000 de unități administrativ teritoriale se bat cap în cap, deci sunt contracandidați.
Nu a căzut deloc bine liderilor de la orașe și sate să se afișeze cu această alianță. Eu, de exemplul, locuiesc în Cluj și e amuzant cum la orice interviu Emil Boc (primarul PNL al Clujului) spune „eu nu discut politică națională”: și-a planificat să nu spună niciodată cuvântul PSD, ca nu cumva lumea să-și amintească de această alianță și să se răzgândească în privința lui. La fel e în foarte multe locuri și nu doar cu primarii PNL.
Vă așteptați să apară noi candidați în cursa prezidențială, ca urmare a unor rezultate pe plan local? Nicușor Dan ar avea vreo șansă dacă ar sări pe această trambulină susținut de Alianța Dreapta Unită?
Din câte știu, Nicușor Dan e foarte setat să continue ca primar. Nu e exclus să vedem niște candidaturi noi, dar aș fi foarte prudent în legătură cu soarta lor. Să nu uităm ceva ce știm cu toții, ceva ce toți știm rațional, dar ne e foarte greu să înțelegem emoțional: alegerile prezidențiale sunt extrem de aproape, nu aproape, în 99 de zile de zile de acum încolo e primul tur al prezidențialelor. Noi suntem obișnuiți cu alegeri prezidențiale care vin după o toamnă, când lumea vine din concedii, intră în fluxul muncii, se dumirește ce se întâmplă și cum votează.
Aceste alegeri prezidențiale sunt la finele unei veri în care jumătate de țară pleacă în concedii, avem o lună întreagă Campionatul European de Fotbal, primul în care se califică România în 18 ani. Vara toate ritmurile societății scad, în iulie și august vom avea niște călduri înfiorătoare. Vreau să spun că timpul și energia care pot fi alocate prezidențialelor sunt destul de limitate. E destul de greu să începi să construiești ceva în clipa aceasta, dacă nu ești deja luat în calcul.
În favoarea cui merge timpul? Cine câștigă cel mai mult din această comprimare?
Din ce pot măsura ca sociolog, sunt favorizați cei care se află pe primele două locuri în sondaje: Mircea Geoană și Marcel Ciolacu. În funcție de infrastructura politică pe care și-o poate construi, Mircea Geoană ar putea să nu termine primul, ci al doilea. Din ceea ce știu, aceștia sunt oamenii favorizați în clipa aceasta de faptul că alegerile vor avea loc în septembrie și nu în decembrie.
Scandalul Florian Coldea-Justiție afectează în vreun fel alegerile sau credibilitatea sistemului politic?
Nu am găsit încă vectorul politic care să plătească ceea ce ar fi costurile scandalului: candidatul la prezidențiale sau liderul de partid. E posibil, însă ca eu să percep lucrurile greșit. Ceea ce se întâmplă deocamdată, e că avem niște alegeri locale, la care s-a mai lipit din perspectiva populației și această tinichea numită alegeri europarlamentare. Alegerile locale sunt cele care primesc cea mai mare atenție și de aceea toate temele acestea naționale sunt un pic mai puțin importante decât ar trebui să fie.
Autor: Sabina Fati