Preşedintele Partidului Popular European (PPE), fostul premier liberal polonez Donald Tusk, a cerut luni excluderea din acest partid a formaţiunii Fidesz, conduse de premierul ungar Viktor Orban.
Reacția lui Tusk vine după ce Ungaria a blocat prin veto – împreună cu Polonia – bugetul multianual al UE şi planul european de relansare din cauza nemulţumirii guvernelor de la Budapesta şi Varşovia faţă de condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, relatează AFP.
''Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni'', a scris Tusk pe contul său de Twitter.
Fidesz, suspendat tocmai pentru încălcarea statului de drept
Partidul Fidesz este de anul trecut suspendat din PPE în urma criticilor Bruxelles-ului la adresa Budapestei privind situaţia statului de drept şi măsurile împotriva migraţiei luate în ţara vecină.
Într-o scrisoare adresată lui Tusk în aprilie, 13 din cele 82 de partide din PPE au cerut excluderea Fidesz din acest partid european. Însă printre cele 13 nu se numărau şi marile formaţiuni ale popularilor europeni, precum Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU) sau Partidul Popular spaniol (PP).
Fidesz a mai fost vizat de două ori de procedura excluderii din PPE, care a eşuat de fiecare dată, pentru că nu a fost susţinută de aceste mari partide. Dar, în noul context, Donald Tusk ar putea acum să relanseze procedura.
În timpul unei reuniuni a reprezentanţilor permanenţi ai statelor UE, desfăşurată luni, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul de redresare ''Next Generation'' (de 750 de miliarde de euro).
Polonia și Ungaria acuză șantajul Bruxelles-ului
Premierii ungar şi polonez, Viktor Orban şi Mateusz Morawiecki, avertizaseră deja asupra acestui veto înaintea reuniunii. Ei le-au transmis liderilor instituţiilor europene scrisori prin care îşi exprimă dezacordul faţă de mecanismul de condiţionare a accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept (independenţa justiţiei, a presei, drepturile fundamentale etc.) convenit între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, pe care cei doi premieri îl consideră un instrument arbitrar, bazat pe criterii politice şi ideologice.
Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a susţinut luni că ''nu Ungaria este cea care şantajează şi pune presiune asupra Bruxellesului (...), ci invers.
''Nu am spus 'da' intrării în UE pentru ca Bruxelles-ul să poată stabili pentru noi ceea ce noi considerăm a fi o familie, ceea ce noi denumim o căsătorie şi cine să poată adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii'', a mai spus ea, amintind că fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE.
În opinia omologului său polonez, Zbigniew Ziobro, criteriul statului de drept ''este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii''.
Cum Ungaria şi Polonia nu puteau opri singure acest mecanism de condiţionalitate a accesării fondurilor europene, adoptat la reuniunea de luni prin majoritate calificată, rezervele exprimate de aceste ţări au împiedicat adoptarea acordului asupra cadrului financiar plurianual şi a deciziei privind resursele proprii, care necesită unanimitate.
