Cauzele și consecințele tragediei de la Piatra Neamț. Ce măsuri ar trebui luate de urgență

Cauzele și consecințele tragediei de la Piatra Neamț. Ce măsuri ar trebui luate de urgență

Incendiul de la Spitalul din Piatra Neamț a scos la iveală o serie de probleme pentru care există prea puține soluții pe termen scurt sau mediu.

Totuși, am învățat câteva lucruri: Că secțiile de ATI trebuie amenajate cu cap, forțați de condițiile cu totul speciale impuse de pandemie, dar și că există o corelare între votul nostru, investițiile care se fac (sau nu se fac) și viața noastră cea de toate zilele.

Doi dintre cei care cunosc bine situația din Neamț și din sistemul sanitar românesc, deputatul USR de Neamț Iulian Bulai și Sorin Paveliu, medic primar, expert în sănătate publică și fost parlamentar, au acceptat invitația de a le împărtăși cititorilor SpotMedia.ro opiniile lor cu privire cauzele și consecințele tragediei de la Piatra Neamț, propunând totodată mai multe măsuri cu impact direct pentru sănătatea și viața noastră, a tuturor.

Alianţa Pacienţilor Cronici: Până când lipsurile nu vor fi asumate, vom arde de vii în spitale, vom muri de cancer pulmonar înainte să fim diagnosticaţi şi vom fi ucişi lent de infecţiile nosocomiale

Iulian Bulai: Oamenii nu reușesc să înțeleagă că există o corelare între lipsa de investiții și ce se întâmplă acum

Accident sau consecințele unei politici publice dezastruoase?

Este și un accident nefericit, este și o lipsă de comunicare și de coordonare (pentru că DSP nu a fost informat cu privire la mutarea secției ATI într-un alt corp al clădirii care nu era pregătit pentru asemenea investiție și capacitate energetică, cum solicită aparatele de la ATI) și, în cele din urmă, este și consecința catastrofală a unui management dezastruos, nu doar din ultimul an (când s-au schimbat 8 manageri!), ci din ultimii 30 de ani.

Postul de director de spital a reprezentat o prăjitură delicioasă pentru orice om politic, care nu a mai găsit un spațiu călduț sau o funcție publică aleasă. Sau o recompensă. Am avut director de spital un director de pompe funebre, un doctor care hărțuia asistentele, un fost primar care n-a mai putut să candideze… Și lista continuă cu asemenea oameni, care, fiind puși politic, nu au avut curajul și capacitatea să solicite fonduri și să investească în interesul direct al instituției, adică să facă investiții masive.

Pentru că nu vorbim de schimbat uși și geamuri, că nu asta înseamnă investiție la un spital, ci înseamnă exact ce ne-a arătat situația de față că ne lipsește: sisteme cu detector de fum, aspersoare care să folosească apa automat în saloane atunci când intervine un incendiu, căi de evacuare, tot ce înseamnă un spital modern, la standarde europene și contemporane.

Iar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că în 30 de ani în județul Neamț s-au dat bani pentru cu totul altceva, dar nu pentru Spitalul Județean.

De ce nu reacționează electoratul, de ce a fost reales Ionel Arsene în funcția de președinte al CJ Neamț?

Pentru că populația este total captivă. El dă bani celor care contează în exercițiul electoral, iar cei care contează în exercițiul electoral (și care manipulează o masă mare de bătrâni) îi fac reclamă pe față la orice adunare publică, în orice zi, în orice sâmbătă, în orice duminică. Așa reușeşte să mențină un electorat captiv pentru a fi reales.

Oamenii nu își dau seama și nu reușesc să înțeleagă că există o corelare între lipsa de investiții și ce se întâmplă acum.

Ce ar trebui să se schimbe?

Măsuri pe termen scurt: Spitalul trebuie să treacă imediat în subordinea Ministerului Sănătății, așa cum a mai fost în pandemie, dar PNL și Guvernul Orban (sau ce guvern o mai fi) să nu pună tot un director de pompe funebre (că asta s-a întâmplat sub ministrul Tătaru). Spitalul trebuie să iasă din subordonarea politicului, imediat.

Pe termen lung: Trebuie dărâmat spitalul acela și făcut unul de la zero. Iar pacienții trebuie redistribuiți la spitalele din județ. De exemplu, să facem spitalul din Târgu Neamț spital Covid.

Pe termen foarte lung: Lumea să înțeleagă că există o relație naturală între valorile oamenilor pe care îi investești cu încredere și consecințele votului tău. Asta se întâmplă dacă tu dai votul unui om care îți promite numai asfalt, betoane și în loc să bage bani constant în Educație și Sănătate.

Apropo, de școli nu vorbește nimeni la nivel național, noi avem 63 de școli fără wc și apă caldă, copiii merg în curte, iar ei bagă banii în chestiuni mult mai puțin importante, neesențiale pentru ceea ce înseamnă minimul confort și infrastructura pentru Sănătate și Educație. Timp de 30 de ani, Sănătatea nu a adus voturi în județul Neamț. În schimb, alte chestii populiste și o infrastructură uriașă, care a explodat cu zeci și sute de unități, au adus voturi.

Pe termen foarte lung, oamenii trebuie să învețe să dea încrederea lor acelora care doresc să facă lucruri esențiale.

Sorin Paveliu: Cine vrea să critice ar fi bine să dea și soluții. Dar soluții nu prea avem

Accident sau consecințele unei politici publice dezastruoase?

Este un pur accident, i se poate întâmpla oricui, în orice secție și în orice domeniu, nu numai medical. Acolo erau oameni într-o situație particulară – o secție de Terapie Intensivă, care nu funcționează nicăieri așa cum trebuie în condițiile astea, cu pacienți Covid.

Faptul că acolo era un mediu cu oxigen îmbogățit nu e ceva obișnuit, dar este o necesitate acum. Și, probabil că de la o scânteie, indiferent că de la un aparat sau de la o priză sau de la orice, aerul s-a aprins și de acolo s-a aprins echipamentul de protecție, foarte inflamabil (și cine știe ce dezinfectant mai avea pe el), s-o fi aprins și cearceaful … Cum să te ocupi de pacient când ești chiar tu în flăcări?

Deci da, a fost un accident.

Cine e responsabil?

Au murit oameni și există procurori care vor pune un dosar în fața judecătorului și vor spune cine consideră ei că este vinovat sau responsabil de ceea ce s-a întâmplat (că e un manager, că au aprobări sau nu etc, sunt lucruri prea particulare ca să le discut eu).

Lucrurile generale sunt altele. În această zonă de Covid nu sunt multe paturi, dacă stăm să le numărăm, probabil avem vreo 50 de saloane Covid, iar dacă tot se chinuiesc să facă instalații cu oxigen, care acum nu există (multe spitale nu au dotarea care se cere la momentul de față), atunci să facă bine să se chinuie să bage nu numai detectoare de fum, ci și springer-e, cum sunt la orice hotel, de exemplu (în clipa în care simt fum, se declanșează automat). Pentru că vorbim despre o zonă în care dacă cineva aprinde un chibrit, să spunem, brusc se aprinde aerul din cameră.

Asta ar fi o primă concluzie:

Chiar trebuie să ai o astfel de instalație automată pentru că în situații de genul acesta SE APRIND ȘI OAMENII. Nu e o situație obișnuită, în care se aprinde într-un colț ceva și vine omul cu extinctorul. Aici nu mai merge, aici se aprind și oamenii, pentru că ei sunt echipați în niște combinezoane în care nu au cum să fie protejați.

Iar investiția nu e mare! Dacă stăm și ne uităm bine, vă dați seama ce pagubă s-a făcut acolo (făcând abstracție de viețile omenești…)?  Să ne gândim la cele 10-20 de paturi stricate. Un pat din acela se duce la 20.000 de euro, plus aparatura, plus restul… Or, o instalație de stingere automată a focului nu ajunge nici la o fracțiune din sumă.

Este un prim pas obligatoriu care trebuie făcut, mai ales că pandemia asta nu pleacă, deci ar fi o investiție pe 1-2 ani.

În al doilea rând, vorbim despre suprapopularea secțiilor. Este clar că nevoia ne-a împins să avem mai multe paturi la ATI, dar este o nevoie discutabilă.

Oricât am fi de cinici, totuși datele arată că oamenii de la Terapie Intensivă nu scapă cu viață (…) de data asta. Odată ce ai intrat cu boala asta la ATI e foarte probabil că vei muri, iar înmulțirea numărului de paturi în secție nu face decât să crească riscul: ai mai multă atmosferă saturată în oxigen în camera respectivă, ai mai puțin loc să te miști, mai multe aparate de care ai nevoie la instalații care nu sunt pregătite pentru așa ceva etc…

Dar este o situație de necesitate. Să nu uităm că ne aflăm într-o pandemie și e ușor să critici, mai greu e să dai soluții. Cine vrea să critice ar fi bine să dea și soluții, dar soluții nu prea avem.

Propuneri, recomandări de politici publice?

Față de drama petrecută, nu există. Ce să faci? Să micșorezi numărul de paturi? Să nu uităm de ce s-au mutat – oamenii aceia nu mai aveau spațiu. De ce nu s-au extins pe etaj? Fiindcă nu au medici și asistente! Ei au încercat să găsească un spațiu ceva mai mare care să poată fi acoperit de același personal. De ce? Fiindcă nu ai de unde să scoți altul.

Sunt situații aproape fără ieșire.

Nu există bani, nu e chiar așa de simplu să faci spitale noi. În România s-au făcut 3 spitale noi în ultimii 30 de ani: cel de Oncologie de la Iaşi (a fost nevoie de 16 ani ca să fie finalizat), un spital mititel la Craiova, de 7 milioane, și unul la Mioveni, din fondurile orașului, cu largul sprijin al producătorului care alimenta bugetul – 30 de milioane și stă gol.

Mai e vorba și de personalul medical, de finanțare, de planificare pe termen lung…

Ce se poate face, totuși?

Guvernul a anunțat acum vreo două luni că va face investiții. Foarte bine. Acum, pentru că premierul Orban a anunțat că se vor face controale în toate secțiile de Terapie Intensivă din toată țara, e o ocazie foarte bună să scoată la iveală toate spitalele care nu au toate avizele sau care au autorizațiile temporare (…) Unele spitale de 10-11 ani funcționează așa! Iar unele nu pot îndeplini condițiile sub nicio formă.

Doar 8 dintre cele 19 spitale ale Primăriei Capitalei au autorizație ISU. Orban vine luni în control. Ce măsuri promite Nicușor Dan

Cu ocazia controalelor ar fi nemaipomenit dacă Guvernul ar da dovadă de verticalitate și ar spune: ”Hai, să recunoaștem! Sistemul nostru nu poate mai mult. Drept urmare, să spunem populației verde în față: Spitalul ăsta, ăsta și ăsta nu vor putea fi aduse niciodată la condițiile normale, upgradate, așa că le închidem”. Sunt multe spitale de genul ăsta.

Iar problema pacienților e o falsă problemă. Vă dau un exemplu: Dacă dvs ar trebui să vă operați, problema dvs ar fi că nu aveți un spital în orășelul mic, de 30.000 de locuitori sau chiar din proprie inițiativă v-ați duce la un spital mai mare aflat la 15 km distanță?

Sunt multe spitale de la care personalul trebuie relocat. Și așa avem o criză de personal, cum să ne permitem să îl disipăm și în zone în care nu e cazul?!

Apoi, trebuie pus accentul pe ambulatoriul de specialitate, care e ca și cum nu ar exista în România, de vreo 4-5 ani. În toată lumea se pune accentul pe asta: să ai medici specialiști și să se rezolve tot ce se poate în ambulatoriu, care poate fi inclusiv cu pat.(…) Nu, la noi nu.

Un alt lucru ține de extinderea răspunderii. La noi toată lumea se bate să ajungă manager de spital pentru că e salariu mare și sunt mulți bani pe mână, spitalul cheltuie mult și lumea se bucură, dar problema ar trebui să fie răspunderea. Credeți că vreunul dintre cei 8 manageri care s-au perindat la Piatra Neamț s-a gândit vreo secundă și la ce răspundere se expune?

Citeşte şi:

De la Titanic la Colectiv și de la Giulești la Piatra Neamț

Nu suntem cu toții de vină și tocmai așa oamenii mor. Marea manipulare din comunism și până azi

Statul îi este dator cu o explicaţie doctorului Denciu