V. Voiculescu: ”Piatra Neamț se poate întâmpla mâine în aproape orice alt spital din țară”. Cum îl împiedică Guvernul Orban să fie viceprimar al Capitalei - Interviu video

V. Voiculescu: ”Piatra Neamț se poate întâmpla mâine în aproape orice alt spital din țară”. Cum îl împiedică Guvernul Orban să fie viceprimar al Capitalei - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Parcă suntem în Ziua Cârtiței, periodic se întâmplă o nenorocire și întotdeauna discuția se duce către a găsi niște vinovați, a găsi acel Păcală pe care trebuie să îl spânzurăm, când de fapt problemele sunt de fond. Ce s-a întâmplat acum la Piatra Neamț se poate întâmpla mâine în aproape orice alt spital din țară, afirmă fostul ministru al Sănătății și viitorul viceprimar al Capitalei, Vlad Voiculescu.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Vlad Voiculescu a vorbit despre cazul de la Piatra Neamț, dar și despre problemele de fond ale sistemului sanitar: ”Nu există decât o singură ieșire: să spunem adevărul, să îl  privim în față și să construim pe acel adevăr”.

Vlad Voiculescu e explicat ce planuri are pentru spitalele din București, dar și motivele pentru care încă nu este viceprimar: ”după alegeri a venit o OUG a Guvernului care a stabilit că viceprimarii, respectiv vicepreședinții de Consilii Județene, nu se pot alege decât după ce ultimul consilier a fost validat și a depus jurământul. (…) Nu am fost consultați. Nimeni nu a fost consultat”.

Vlad Voiculescu a comentat și declarațiile ministrului Sănătății după cazul Piatra Neamț: ”Să fii Nelu Tătaru și să vorbești despre depolitizare în numele PNL e într-un fel…”

Ce credeți dvs că s-a întâmplat la Piatra Neamț? Care este originea răului?

Pe de o parte, trebuie să găsim cauzele punctuale din acel spital de la Piatra Neamț. Dar, deși e un accident, cum scria cineva zilele trecute, e ca și cum ai merge cu mașina pe contrasens, fără să ai ITP-ul, ușor alcoolizat. Asta este ceea ce se întâmplă în sistemul sanitar.

Lucrurile nu sunt făcute cu cap și coadă de foarte multă vreme, aici vorbesc de investiții, de actul medical într-o buna măsură, lucrurile nu sunt făcute în mod profesionist, iar principalele cauze sunt politizarea și corupția.

Aglomerația provocată de criza Covid nu e și ea o cauză? Oricât de bun ar fi managerul, până la urmă, în momentul în care trebuie să aglomerezi un salon, să suprasoliciți rețeaua electrică cu aparate care să funcționeze continuu fără să le dai niciun moment de pauză, nu amorsezi o bombă cu ceas? Asta dincolo, desigur, de chestiunea indubitabilă a politizării.

În principiu, ar trebui să fie norme foarte clare și respectate pentru paturile ATI. Nu știm dacă la Piatra Neamț au fost dintr-o dată montate sau organizate mai multe paturi decât cele pentru care aveau aviz.

Avizul, toată birocrația asta pe care o avem sunt făcute tocmai pentru ca cineva să verifice și tocmai accidente de genul ăsta să nu se întâmple. Ar trebui să fie verificată atât instalația, atât modul în care au fost montate acele echipamente acolo, cât și modul în care sunt folosite.

Poate există un “Dorel”, dar sunt și o mulțime de alți oameni în instituțiile statului și chiar în spital care ar trebui să verifice.

Procesele astea sunt făcute însă în bătaie de joc. Mie mi se pare că sunt, cumva, în Ziua Cârtiței: periodic avem o nenorocire, de fiecare dată se constată că a lipsit un aviz, o hârtie, de fiecare dată se pornește o anchetă, de fiecare dată o bulă relativ agitată pe Facebook spune că trebuie să învățam ceva din asta și să nu lăsăm să treacă pe lângă noi și că politicienii trebuie să devină mai responsabili, de fiecare dată câteva declarații politice.

După câteva zile parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Și asta e valabil nu numai pentru probleme în domeniul sanitar. Asta s-a întâmplat și la Caracal, o mulțime de lucruri care se întâmplă în fiecare zi, câteodată devin mari și ne lovesc.

Întotdeauna discuția se duce către a găsi niște vinovați, a găsi acel aviz, a găsi acel Păcală pe care trebuie să îl spânzurăm, când de fapt problemele sunt de fond.

Ce s-a întâmplat acum la Piatra Neamț se poate întâmpla mâine în aproape orice alt spital din țară.

Incendiul de la Piatra Neamț putea fi prevenit. Spitalele vechi expun secțiile ATI la tragedii. Interviu video cu Radu Țincu, medic ATI, care vine cu o soluție pentru salvarea mai multor pacienți cu Covid-19

Vin acum foarte multe informații despre o mulțime de spitale care funcționează fără aviz ISU, așa cum era și cel de la Piatra Neamț. Managerii lor spun: nu am cum să obțin aviz ISU pe această construcție, ar trebui practic să fac o nouă construcție ca să respect normele actuale. Ce să fac? Să dărâm clădirea într-o zi și să o refac? Care e ieșirea din situația asta?

Nu există decât o singură ieșire: să spunem adevărul, să îl privim în față și să construim pe acel adevăr. În momentul acesta, suntem într-un război al declarațiilor. PSD spune că PNL a numit acolo un antreprenor de pompe funebre. PNL spune că, de fapt, cea mai mare parte a managerilor au fost ai PSD și cumva nu ajungem la fondul problemei.

Și fondul problemei este, într-o bună măsură, cel enunțat de dvs. Unele clădiri sunt vechi și nu mai pot fi reparate și acolo e cât se poate de clar că trebuia să existe deja proiecte de spitale noi.

Vă spun că, în ultimii 30 de ani și mai ales în ultimii 10-15 ani, banii nu au fost cea mai mare problemă. Banii s-au dus către locurile în care existau deja proiecte. Nu au fost pregătite proiecte și aici trebuie căutată sursa problemei.

Nu au vrut să spună adevărul și întotdeauna s-au bazat pe încă o cârpeală, pentru că ea venea cu niște avantaje pentru cineva. Întotdeauna.

Dacă ați fi ministru al Sănătății azi, ați închide acele spitale care nu au aviz ISU, dar unde ați duce pacienții? Sau ați merge pe sârmă în continuare cu ele?

E ușor de spus că trebuie închis tot și trebuie dărâmat tot. Adevărul e că nu poate fi închis tot, de multe ori, spitale pe de-a-ntregul nu pot fi închise.

Am avut exemplu în 2017 cu Spitalul de Arși, unde atât actul medical, în anumite secții din spital, cât și infrastructura erau dincolo de imaginația unui om cu bun simț, nu mai zic de standarde internaționale.

Ce am putut face atunci este să închidem secția ATI și să începem o renovare din temelii, dar și asta a venit cu costuri, pentru că o parte dintre pacienți au trebuit transferați în străinătate.

Lucrurile astea se fac după un plan, nu e rolul unui politician să vină cu soluții scoase din pălărie. Rolul nostru, al oricărui lider, este să aducă la masă cei mai buni specialiști și să vină cu un plan care pornește de la adevăr. Asta este ceea ce aș face.

Aș evalua toate clădirile mari de spital din România. Aș veni cu adevărul gol-goluț și apoi cu un plan pentru fiecare dintre ele, să vedem dacă se poate face ceva.

Dacă se poate construi ceva acolo, respectiv dacă trebuie construite spitale noi. Și spitale noi, dacă ne punem mintea.

Nu suntem un popor sărac, nu suntem o țară săracă și nu suntem lipsiți de virtuți, nu suntem lipsiți de competență. Sunt o mulțime de oameni competenți care lucrează peste hotare în momentul acesta.

Avem exemplul din București, al celor două doamne care nu au construit în viața lor nici măcar o casă și care, folosindu-se de specialiști, au venit cu un plan și îl implementează la standarde care nu au nicio legătură cu ceea ce se face în spitalele de stat.

În plina criză, ar trebui să ne uităm la spitalul modular construit în curtea Spitalului Elias și vedem care este diferența dintre o lucrare făcută cu bun simț și lucrări făcute de mântuială, de către oameni puși politic.

Lumea vorbește numai de clădiri și dotări. Dar la Suceava, care în primăvară era Lombardia noastră, spitalul era excepțional ca dotare și clădire. Ne lipsesc în continuare ce? Oameni? Protocoale?

Ați surprins din nou esența, trebuie să ne uitam și la calitatea actului medical. Asta înseamnă protocoale, reguli care să fie respectate în interesul tuturor. Componenta de infrastructură, de reguli, de consumabile și nu e vreun secret că în continuare se fură din spitale la tot felul de achiziții.

Și o să vedeți curând, o să vă arat, odată ce voi avea posibilitatea asta, ce s-a întâmplat, ce se întâmplă în spitalele din București.

Și când veți avea această posibilitate? Pentru că deocamdată dvs nu sunteți viceprimarul Capitalei, deși de la alegeri au trecut aproape două luni.

Procesul este în felul următor: mai întâi se alege Consiliul, consilierii sunt validați de către tribunal, apoi consilierii depun jurământul în acea ședință care conține și o ceremonie.

Consiliul este legal constituit doar că după alegeri (a doua zi după ce Nicușor Dan a depus jurământul de primar general – n.red) a venit o OUG a Guvernului, care a stabilit că viceprimarii, respectiv vicepreședinții de Consilii Județene, nu se pot alege decât după ce ultimul consilier a fost validat și a depus jurământul.

Lucru care nu s-a întâmplat pentru că anumiți consilieri, și de la București, și din alte părți din țară, s-au retras.

Marțea trecută au fost validați și acești ultimi consilieri, trebuie să depună jurământul și, sigur, instanța trebuie să trimită o comunicare pe care nu a trimis-o încă, ceea ce, mă rog, m-aș abține să comentez. Dar în general lucrul ăsta se întâmplă în primele 24 de ore. Suntem luni spre prânz (momentul înregistrării interviului – n.red.) și lucrul ăsta nu s-a întâmplathotărârea a fost atacată de o persoană pe nume Veronica Bunescu și urmează judecarea apelului – n.red.)

De ce a emis Guvernul Orban această OUG?

Pot să vă spun doar că nu am fost consultați. Nimeni nu a fost consultat. A fost una din acele OUG pe care toată lumea le-a văzut în Monitorul Oficial, nu înțeleg care este rațiunea.

Dar efectul este că în București, ca în multe alte locuri din țară, lucrurile firești, precum numirea vicepreședinților de CJ sau a viceprimarului, au fost întârziate.

Care e relația dvs cu Nicușor Dan? Comunicați frecvent, vă întreabă în privința deciziilor pe care le ia în domeniul sănătății?

Am avut săptămână trecută două întâlniri bune în care am discutat despre ce ar trebui făcut și care sunt urgențele în momentul ăsta, în special pe domeniile pe care mi-am asumat să le coordonez – sănătate, social, educație, sport și agrement și locuire socială.

Nicușor Dan mi-a confirmat că vrea să convoace Consiliul General imediat ce lucrul ăsta este posibil și că va respecta întocmai protocolul și angajamentul făcut în fața bucureștenilor.

Primarul nu poate să facă altceva decât ceea ce îi permite legea, iar acea OUG face ca lucrurile să poată fi tărăgănate și asta se întâmplă.

I-ar fi permis legea să-l demită pe directorul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București?

Da, legea permite asta.

Și cum se face că dl Apostol, o persoană foarte contestată și foarte apropiată de Gabriela Firea, este în continuare în funcție și transmite cui îl întreabă că a primit un termen de grație de 6 luni de la primarul general?

Am citit și eu lucrul acesta tot în presă, nu cred că există o astfel de promisiune, nu pot să îmi închipui că există o astfel de promisiune.

Nu l-ați întrebat pe dl Nicușor Dan când ați văzut povestea asta în presă?

Mi-a spus că a avut o întâlnire, dar nu mi-a spus despre niciun termen.

Este un fapt că dl Apostol este în funcție și, după știința mea, niciun manager de spital din cele aflate în subordinea Primăriei București, nu a fost demis.

Nu cred că sistemul sanitar din București este prima prioritate a primarului general și bănuiesc că lucrul ăsta este legat și de asumarea de către mine a acestor responsabilități, asumare care, faptic, da, întârzie.

Ce intenționați să faceți dvs urgent, acum în pandemie, ca să nu ne trezim cu vreo nenorocire într-unul din spitalele bucureștene?

Am luat legătura imediat, chiar în seara aceea, cu conducerea ASSMB și am solicitat în calitate de consilier general să se facă imediat verificări, am văzut că a doua zi, de asemenea, premierul a solicitat același lucru.

Am luat legătura cu Raed Arafat pentru verificări ale ISU (la scurt timp după acest interviu, Nicușor Dan prezenta rezultatele verificărilor – n.red.).

Doar 8 dintre cele 19 spitale ale Primăriei Capitalei au autorizație ISU

Spitalele din București au amânat foarte mult orice coordonare cu alte spitale. S-au făcut investiții fără cap: secția externă de la Pipera a spitalului Victor Babeș, containerele de construcții care au fost pur și simplu montate acolo și care nu au nicio legătură cu un spital nu pot fi încălzite, nu pot funcționa cu adevărat ca o secție externă care să îngrijească pacienți critici.

O sesizare făcută de Vlad Voiculescu a dus la suspendarea concursurilor demarate pentru ASSMB, entitatea care gestionează spitalele din Bucureşti

Lucrurile astea au fost făcute, cineva trebuie să răspundă pentru aceste investiții fară cap. De asemenea, sunt multe întrebări legate de achiziții făcute de ASSMB.

Merită să fii director în administrația Firea (III)?: Cât câștigă șefa medicilor de la ASSMB și managerii spitalelor primăriei

Aștept să văd care este situația reală din fiecare dintre aceste spitale. Accesul meu la informații este limitat în momentul ăsta.

Sunt foarte mulți bolnavi care se tratau, de exemplu, la Colentina pentru patologii serioase și se plâng acum că nu mai au acces nici la tratamente, nici la controale, nu mai au acces la medicii lor.

O soluție pe care o am în vedere este ca o parte dintre medicii din spitale precum Colentina să poată profesa în alte spitale. Este un lucru pe care vreau să îl luăm în considerare.

Îl auzeam pe ministrul Sănătății spunând că are din nou în vedere o centralizare a spitalelor, o readucere a lor sub minister. Nu-i o idee bună sau rea în sine, dar e o chestiune de management de bază, ai nevoie de capacitate de coordonare.

În momentul acesta, Ministerul Sănătății nu are capacitatea de coordonare, așa cum nu o au nici autoritățile locale, ca să pui spitalele la un loc. Capacitatea ministerului se vede în calitatea serviciilor DSP-urilor, care țin exclusiv de Ministerul Sănătății.

Cred că dacă punem degetul pe ceva ce chiar nu funcționează, care în ultimele 6 luni nu a fost capabil să dezvolte măcar niște call center ca să dea informațiile corecte oamenilor, acel ceva sunt DSP-urile.

Vrem să reducem EXPLOZIA: Povestea voluntarilor care ajută DSP București în lupta împotriva Covid-19

Dincolo de asta, putem să ne uităm la capacitatea ministerului de a face investiții, spitalele regionale. Care e progresul înregistrat în ultimele 12 luni? Care e progresul înregistrat de minister în ultimii patru ani?

În afară de contractele pe care le-am semnat eu în 2016 cu BEI, care au dus la pregătirea proiectelor, nu vedem niciun progres semnificativ.
Ai nevoie de adevăr, ai nevoie de planuri serioase, de capacitate de coordonare, de management, de leadership. Acolo unde ai asta, indiferent că-i public sau privat, indiferent că este centralizat sau descentralizat, lucrurile încep să se întâmple mai bine.

Și cum ar trebui făcut concret acum? Ideea domnului Tătaru ar trebui pusă în practică sau nu?

Prima dată Ministerul Sănătății și autoritățile publice locale trebuie să își dezvolte capacitatea de coordonare, trebuie să aibă manageri care chiar să își facă treaba. Asta este ceea ce o să fac eu la București.

Cum veți proceda?

Vor fi aleși prin concurs. Până una, alta o să centralizez la nivelul Capitalei informații și o să avem o viziune pentru dezvoltarea spitalelor din subordinea primăriei. Viziune care trebuie să fie interconectată cu celelalte spitale din București.

Nu poți să ai o strategie complet separată așa cum a fost până acum. Nu sunt spitalele lui Firea, după cum nu sunt ale lui Nicușor Dan sau ale lui Vlad Voiculescu, sunt spitale ale bucureștenilor, sunt spitale ale României care trebuie să deservească populația de aici împreună cu celelalte spitale, care aparțin de Ministerul Sănătății, care sunt private, care țin de SRI, SIE, MApN.

Și tot ce e act medical este subordonat Ministerului Sănătății?

Da. Și ăsta e un lucru pe care mi-aș fi dorit să îl fac ceva mai cu aplomb în 2016, mi-aș dori ca societățile medicale și toate autoritățile din sănătate să trateze cu mult mai serios acest lucru.

La Piatra Neamț, după părerea mea, sunt două probleme. Una este cea legată de infrastructură și cealaltă este legată de managementul calității, de actul medical în sine și de toate regulile care trebuiau respectate acolo.

Pentru infrastructură responsabilitatea este în principal a spitalului și a DSP-ului și a celor care trebuiau să dea avize, pentru actul medical vorbim de reguli care sunt sau nu sunt făcute și de verificarea lor de către instituția numită ANMCS (Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate). O instituție de asemenea politizată pentru prea multă vreme.

În teribila noapte de la Piatra Neamț, ministrul Tătaru făcea o declarație care a stârnit foarte multe valuri și pe alocuri furie – „toți suntem vinovați”. Așa e?

Tragedia de la Piatra Neamț: Tătaru zice că suntem toți vinovați

E de apreciat că dl ministru s-a dus acolo. E ceva ce românii apreciază foarte tare. Faptul că ministrul Sănătății a ajuns la Piatra Neamț înainte ca medicul pacient critic să ajungă la București spune ceva despre cum se prioritizează lucrurile sau cât de bine funcționează un mecanism sau altul. În mod normal, lucrurile ar fi trebuit să fie exact pe dos.

Ca să nu mai spun că e o întrebare validă de ce pacientul a venit la București, când la Iași a fost inaugurată o secție mare de arși la Spitalul Județean.

Dincolo de asta, declarația este una politică și ușor politicianistă, cred că a spus-o cu bună credință, dar nu sunt nicicum de acord. Disiparea responsabilității e cel mai rău lucru pe care putem să îl facem în momentul ăsta.

Orban l-a contrazis pe Tătaru, care a spus că „toți suntem vinovați” pentru Piatra Neamț. Ministrul îşi nuanţează poziţia

Într-un fel, da, toți suntem vinovați pentru toate, e creștinește. Pe de altă parte, omul care își plătește taxele trebuie să știe că se poate baza pe cei care îi folosesc taxele, pe cei care îi cer încrederea la vot.

Din 2004 încoace, jumătate din perioadă, Ministerul Sănătății a fost la PNL, jumătate la PSD. Nu poți să vii ca reprezentat, nu de ieri, al unui partid politic să spui că responsabilitatea e a tuturor.

Nu suntem cu toții de vină, și tocmai așa oamenii mor, marea manipulare din comunism și până azi

E a tuturor celor care au avut ceva de spus, e și responsabilitatea mea. Poate în cele 7 luni și jumătate de mandat poate puteam să fac ceva mai mult. Știu doar că am dat tot ce am putut și am rostit ceea ce repetă acum Nelu Tătaru: depolitizare.

E ușor să spui depolitizare înainte de alegeri, după ce în ultimele 12 luni numirile au fost făcute exclusiv politic, de la vestitul antreprenor de pompe funebre de la Piatra Neamț, la șeful de restaurant de la Câmpeni și mulți alții.

Să fii Nelu Tătaru și să vorbești despre depolitizare în numele PNL e într-un fel…

Citeşte alte interviuri şi analize scrise de Ioana Ene Dogioiu