Ungaria şi Polonia au blocat luni prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului multianual al UE, nefiind de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, au declarat diplomaţi europeni pentru agenţia DPA.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunţat pe Twitter că, la reuniunea la nivel de ambasadori desfăşurată luni, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiţionalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privinţa deciziei privind resursele proprii nu s-a obţinut unanimitatea necesară din cauza opoziţiei a două state membre.
Ungaria și Polonia spun că au dreptul la banii europeni, așa că nu pot fi condiționați de nimic
Anterior, premierul ungar Viktor Orban i-a informat pe cancelarul german Angela Merkel, pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că Ungaria va bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi planul european de redresare post-pandemie, din cauza condiţionalităţii privind accesarea fondurilor europene de statul de drept, a anunţat luni şeful biroului de presă al guvernului ungar, Bertalan Havasi, citat de agenţia MTI.
Într-o scrisoare adresată acestora, Viktor Orban precizează că veto-ul ungar priveşte toate elementele cadrului financiar multianual şi ale planului de redresare Next Generation. Veto-ul include decretul privind cadrul financiar multianual şi o decizie asupra resurselor proprii, a indicat Havasi.
Havasi a amintit în declaraţia sa că premierul ungar a avertizat în mod repetat împotriva legării bugetului UE şi a pachetului de redresare de condiţii în care ''natura pretinselor încălcări nu este precis definită, ceea ce ar conduce la sancţiuni financiare motivate politic prin folosirea unor standarde duble''.
Fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE, a declarat la rândul ei ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga.
Ea a amintit că ''în momentul aderării sale la UE, în 2004, Ungaria nu a spus ''da'' unei Europe federaliste sau globalismului şi mai ales nu Statelor Unite ale Europei, ci unei alianţe a unor state-naţiune puternice care se respectă şi se sprijină reciproc''. ''Nu am spus ''da'' intrăii în UE pentru ca Bruxellesul să poată stabili pentru noi ceea ce noi considerăm a fi o familie, ceea ce noi denumim o căsătorie şi cine să poată adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii'', a completat Judit Varga.
Polonia a avertizat de asemenea că va opune veto bugetului european. Criteriul statului de drept ''este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii'', a declarat luni ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro.
Reacții de la vârful CE: ”nu este despre ideologii, ci despre ajutorarea cetăţenilor noştri în cea mai gravă criză după al Doilea Război Mondial”
Comisia Europeană a cerut luni o rezolvare ''rapidă'' a situaţiei create după veto-ul opus de Polonia şi Ungaria asupra acordului privind bugetul multianual al UE, din cauza opoziţiei acestor ţări faţă de regimul de condiţionalitate privind statul de drept, şi a recunoscut că în aceste condiţii fondul european de redresare post-pandemie nu va mai putea să intre în funcţiune de la 1 ianuarie, relatează agenţia EFE.
''Cred că este nevoie de o rezolvare rapidă a acestei situaţii. Este mare nevoie de aceşti bani pentru redresarea economică europeană'', a spus vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri european.
''Cât despre condiţionalitatea privind statul de drept, este ceva ce Comisia a enunţat în propunerea sa iniţială, aşadar este o temă care se discută de mult timp'', a amintit el, recunoscând că fondul european de redresare nu va funcţiona începând de la 1 ianuarie, cum era prevăzut.
''Sper ca toate părţile să-şi recunoască responsabilitatea, să fie deplin conştiente de cât de mult este nevoie de aceşti bani şi că deciziile trebuie luate la vremea lor. Din nefericire, acum trebuie să spunem că ne confruntăm cu o anumită întârziere, aşa că nu ne aşteptăm ca totul să fie pregătit la 1 ianuarie anul viitor'', a semnalat Dombrovskis.
El a estimat că, în acest nou context, obiectivul în perioada imediat următoare este ''minimizarea întârzierilor'' şi folosirea în acest timp a celorlalte instrumente de răspuns la criză care au fost deja convenite şi funcţionează, cum ar fi de exemplu fondul SURE de sprijin împotriva şomajului.
Şi comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, şi-a manifestat dazamăgirea, într-un mesaj pe Twitter.
''Sunt dezamăgit că statele membre ale UE nu au reuşit să avanseze asupra acordului privind bugetul plurianual şi fondul de redresare. Îndemn statele membre să-şi asume responsabilitatea politică şi să facă paşii necesari pentru a finaliza întregul pachet'', a transmis comisarul european, adăugând că dezbaterea nu este ''despre ideologii'', ci despre ''ajutorarea cetăţenilor noştri în cea mai gravă criză după al Doilea Război Mondial''.
Bugetul, agreat după negocieri lungi si dure
Parlamentul European (PE) şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un ''regim general de condiţionalitate'' prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare ''Next Generation'' (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE.
Guvernele ungar şi polonez califică acest mecanism drept un ''şantaj'' la adresa lor şi un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.