Când guvernele SUA și Europa s-au grăbit să-și evacueze cetățenii și colegi afgani din Kabul, Rusia a fost printre puținele țări care nu au fost vizibil alarmate de cotropirea Afganistanului de către talibani.
Diplomații ruși i-au descris pe aceștia drept ”niște tipi normali” și au susținut că acum capitala Afganistanului e în mai mare siguranță ca niciodată, relatează BBC.
Și președintele Vladimir Putin a declarat vineri că preluarea puterii de către talibani este o realitate cu care trebuie să ne obișnuim.
Cuvinte calde pentru talibani
Spre deosebire de majoritatea ambasadelor străine în Kabul, Rusia susține că misiunea sa diplomatică rămâne deschisă și are doar cuvinte blânde despre noii legiuitori ai regiunii.
Ambasadorul Dmitri Zhirnov a avut o întrevedere cu un reprezentant al talibanilor cu 48 de ore înainte de asediu și a afirmat că nu a văzut nicio urmă de represalii sau violență.
Și reprezentantul Moscovei pe lângă Națiunile Unite, Vassili Nebenzia, a vorbit despre viitorul strălucit al reconcilierii naționale, despre cum legea și ordinea se întorc pe străzi și pun capăt ”șirului lung de ani de vărsare de sânge”.
Trimisul special al președintelui rus în Afganistan, Zamir Kabulov, a afirmat inclusiv că e mai ușor de negociat cu talibanii decât cu vechiul ”guvern-marionetă” al președintului aflat în exil, Ashraf Ghani.
Mai mult decât atât, diplomații moscoviți insistă că președintele Ghani ar fi fugit cu patru mașini și un elicopter plin de bani cash - acuzații desființate de fostul președinte.
Rusia își întărește legăturile în zonă
Rusia nu se grăbește să recunoască noua conducere de la Kabul, dar retorica este vizibil îmbunată. Agenția media de stat Tass a înlocuit termenul de ”teroriști” cu ”radicali” în știrile sale despre talibani, săptămâna aceasta.
De fapt, Moscova construiește relații cu talibanii de ceva timp. Chiar dacă talibanii au fost pe lista de terorism a Rusiei, țara interzicând organizațiile lor încă din 2003, reprezentanții talibanilor au revenit la discuții la Moscova încă din 2018.
Fostul guvern afgan susținut de Occident l-a și acuzat pe trimisul special al lui Vladimir Putin că susține pe față talibanii și că exclude guvernul oficial de la toate discuțiile pe care le-a avut Moscova în ultimii trei ani.
Kabulov a negat și a susținut că, de fapt, președintele este nerecunoscător. Dar în 2015 chiar el spunea că interesele Rusiei coincid cu cele ale talibanilor, în ceea ce privește lupta cu jihadiștii Statului Islamic.
Desigur, americanii nu au ignorat aceste aspecte. Secretarul de Stat american Rex Tillerson a acuzat Rusia în august 2017 că furnizează arme talibanilor, remarcă respinsă vehement de Moscova.
”Le-am cerut colegilor americani să aducă dovezi, dar acestea nu s-au arătat. Noi nu oferim niciun fel de susținere talibanilor”, a afirmat ministrul de Externe rus la acea vreme.
În februarie 2021, Kabulov a supărat guvernul afgan după ce a lăudat talibanii pentru îndeplinirea părții lor din înțelegerea de la Doha și a acuzat guvernul de la Kabul că i-a sabotat.
Securitate regională
În ciuda legăturilor sale strânse cu talibanii, Moscova rămâne pragmatică: urmărește desfășurarea evenimentelor și nu are în plan scoaterea talibanilor de pe lista sa de terorism încă.
Putin afirma că speră ca talibanii ar face bine să-și țină promisiunea de a restaura ordinea.
”E important să nu permitem teroriștilor să se răspândească în țările vecine” , a spus acesta.
Factorii-cheie care contureaza politica Rusiei sunt însă stabilitatea regională și propria sa istorie dureroasă în Afganistan. Își dorește granițe sigure pentru aliații săi din Asia Centrală și să prevină răspândirea terorismului și traficul de droguri.
Când americanii au atacat talibanii după evenimentele din 11 septembrie 2001 și și-au instalat baze militare în fostele state sovietice din regiune, Rusia a salutat inițial mișcarea. Dar relațiile s-au stricat rapid, ulterior.
La începutul acestei luni, Rusia a organizat exerciții militare în Uzbekistan și Tajikistan, menite să-și arate puterea în țările central-asiatice, în mare parte aliați ai Moscovei.
Luna trecută, Rusia a obținut asigurări din partea talibanilor că nicio evoluție a lor în Afganistan nu ar amenința aliații săi regionali și că vor continua să lupte cu militanții Statului Islamic.
Amintiri amare
Rusia insistă că nu are niciun interes să-și trimită trupe în Afganistan și nu e greu de înțeles de ce. Rusia a dus lupte sângeroase, după unii inutile, în ultimii ani ai uniunii sovietice, în anii '80.
Ceea ce a început în 1979 ca o invazie pentru a stabili un regim prietenos s-a transformat într-un război de nouă ani și a costat viețile a 15.000 de soldați sovietici.
Evenimentul a făcut din URSS un paria internațional, iar multe țări au ales să boicoteze Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, în semn de protest. Războiul a devenit o povară pentru economia sovietică și așa distrusă.
În timp ce Uniunea Sovietică a instalat un guvern la Kabul condus de Babrak Karmal, SUA, Pakistan, China, Iran și Arabia Saudită au furnizat bani și arme mujahedinilor (celor care apărau islamul) care s-au luptat cu trupele sovietice și aliații lor afgani.
Au murit atunci o mulțime de adolescenți înscriși în armata sovietică, ceea ce i-a făcut pe ruși să realizeze cam cât de puțin le păsa autorităților sovietice de popor. De fapt, se spune că acest război a dus și la destrămarea Uniunii Sovietice.
Războiul s-a încheiat cu o retragere umilitoare a armatei sovietice în februarie 1989.
Temeri pentru viitor
Rusia dă impresia că este pregătită pentru preluarea puterii de către talibani, dar unii experți cred că Moscova a fost luată prin surprindere, la fel ca restul lumii.
”Nu putem vorbi despre o strategie a Moscovei”, spune Andrey Serenko, de la centrul rus pentru Studii Contemporare Afgane, care susține că deciziile sunt luate pe genunchi.
În plus, nu toți rușii sunt încântați de noua conducere talibană din Afganistan.
Andrei Kortunov, șeful unui think tank rus de relații internaționale, crede că talibanii vor avea probleme în încercarea de a controla întreaga țară, mai ales în nord, ceea ce ar putea amenința Rusia și vecinii săi.
”Poate anumite celule al-Qaida, poate ISIS… ar putea instiga anumite acțiuni în Asia Centrală”, spune el, care reamintește și de riscul deteriorării economiei afgane ca un nou factor de instabilitate în zonă.
