Criza guvernamentală declanșată de revocarea ministrului Justiției a fost o acțiune deliberată de provocare a USR PLUS și miza este felul în care vor funcționa instituțiile politice și cât de puternic va fi rolul președintelui Iohannis, care nu putea să nu fi știut în avans de ce urma să facă premierul Florin Cîțu.
„Este clar că este vorba despre rolul președintelui în structurile instituționale din România, este o încercare a președintelui de a prelua controlul asupra majorității parlamentare, pentru că alegătorii nu au oferit în decembrie 2020 o majoritate prezidențială, au oferit o majoritate parlamentară, iar aceasta nu este deloc prezidențială”, spune politologul Cristian Pîrvulescu, într-un dialog cu SpotMedia.ro.
Criză politică sau guvernamentală?
Criza politică este endemică în România, suntem într-o criză guvernamentală, nu doar într-o simplă criză de coaliție. Pe de altă parte, când spun că criza politică este endemică, mă refer la faptul că avem o criză de sistem, care privește relațiile dintre puteri și în interiorul puterilor și, de fapt, episodul la care asistăm este unul dintre o multitudine, care dovedesc că în România aceste relații nu sunt încă clar stabilite, nici constituțional, dar nici politic.
Am văzut că, în amorsarea crizei de ieri a fost o acțiune deliberată, care a urmărit să provoace USR PLUS și să-l pună într-o situație imposibilă, justificările folosite erau de natură formală, instituțională sau, și mai tehnic, constituțională: e atributul prim-ministrului să propună revocarea unui ministru. În realitate, nu putem interpreta funcționarea unui sistem politic doar prin simplele reguli constituționale.
Este evident faptul că această cerere de revocare, semnată de președintele Klaus Iohannis, nu ar fi putut fi făcută fără ca președintele Iohannis să aibă cunoștință de ea și să o aprobe. Nimeni nu s-ar fi aventurat în a declanșa o criză între palatele Victoria și Cotroceni, într-un asemenea moment. Este clar că este vorba despre rolul președintelui în structurile instituționale din România, este o încercare a președintelui de a prelua controlul asupra majorității parlamentare, pentru că alegătorii nu au oferit în decembrie 2020 o majoritate prezidențială, au oferit o majoritate parlamentară, iar aceasta nu este deloc prezidențială. Asta e lectura pe care o am eu asupra fenomenului, el vizează modul în care vor funcționa instituțiile politice în perioada imediat următoare.
Este evidentă încercarea de a coordona mai clar politicile din România, este și motivul pentru care foarte probabil Ludovic Orban va pierde și președinția Camerei Deputaților, pentru a exista o concentrare mult mai clară a puterilor și un rol mult mai important al președintelui în reformele care urmează.
Avea USR PLUS spațiu de manevră, putea să preîntâmpine?
Nu avea cum să preîntâmpine. USR PLUS are spațiu de manevră, în măsura în care dorește să rămână un partid și nu doar o anexă la guvernare, ceea ce ar însemna dispariția sa politică la alegerile următoare.
Este evident că în momentul de față USR PLUS se poate retrage de la guvernare și poate avea un potențial de negociere, în măsura în care încearcă să iasă întărit din această criză. Această acțiune se întâmplă nu doar înaintea Congresului PNL, ci și a Congresului USR PLUS, care nu va alege doar președintele, acesta e ales dinainte, printr-un sistem de vot electronic, ci va defini liniile directoare. Această criză guvernamentală va marca Congresul partidului, care este și așa destul de dificil de organizat.
USR PLUS vorbește despre o moțiune, ar putea fi vot pentru moțiunea PSD?
Votul pentru moțiunea PSD este un vot împotriva propriului Guvern. Votul alături de PSD e o compromitere a partidului și este o falsă opțiune, singura opțiune pe care o au este să joace pe articolul 85 din Constituție și să câștige, în măsura în care pericolul ca Guvernul să nu obțină votul de învestitută ar exista. Altfel, dacă riscă moțiunea de cenzură, vor avea o surpiză să vadă că majoritatea parlamentarilor USR PLUS nu va vota. De altfel, PSD nu va intra în această capcană.
USR PLUS e incapabil să ia o decizie, este măcinat de conflicte interne și este incapabil de o decizie clară.
Ieșirea de la guvernare nu este una pe termen mediu, ci este o ieșire de la guvernare prin demisie, pe o perioadă limitată, pentru a-și juca potențialul de negociere. Schimbarea componenței politice a Guvernului, conform articolului 85 din Constituție, duce la un vot de reînvestitură, în 45 de zile cel târziu, miniștrii interimari vor trebui schimbați cu miniștri plini și atunci se va ajunge în Parlament. Atunci va fi momentul adevărului.
Asta se va întâmpla după alegerile din PNL, calculul a fost destul de clar. În momentul în care Florin Cîțu va fi ales, va fi destul de complicat să ceri unui partid care tocmai și-a legitimat președintele să renunțe la el, pentru a fi prim-ministru. Dar nu este imposibil, cu condiția să îți folosești potențialul de negociere. Moțiunea de cenzură nu este potențial de negociere, este o fundătură în care USR PLUS se adâncește, pentru că nu poate lua o decizie. Sunt oameni care vor să rămână la guvernare din diferite motive: unii pentru că încă nu și-au dovedit potențialul, alții pentru că abia au ajuns să ocupe poziții.
În final, în 2024, partidul va plăti acest lucru.
A fost vorba despre numirile din Justiție în revocarea lui Stelian Ion?
A fost vorba, poate, și despre asta, dar este cu siguranță vorba despre anul electoral 2024. Este vorba despre raportul de forțe din România. Sigur că raportul de forțe, mă refer la Președinte, Guvern, Parlament, joacă un rol și în numirea procurorilor, în momentul de față, dar nu a fost nici Anghel Saligny, nici numirea procurorilor ceea ce a declanșat această situație, ci este de fapt rezultatul alegerilor din 2020 și a lipsei de coordonare dintre membrii coaliției.
Situația este riscantă, pentru că poate împinge România într-o criză. Sunt unii care cred, și este strategia folosită de Traian Băsescu, că declanșarea unor șocuri de acest gen poate să îndrepte mai bine guvernare. Realitatea este că mandatele lui Traian Băsescu au fost un eșec evident, tocmai din cauza asta. De fapt, ceea ce dă forță unui sistem politic este stabilitatea.
Cum joacă PSD?
Aici este deja e un joc al USR PLUS în raport cu PSD. PSD e într-o situație bună, e debusolat de criza pe care nu a anticipat-o, PSD nu are marjă de manevră foarte mare. A anunțat că nu va susține un guvern minoritar și atunci slăbiciunile structurale ale PSD se văd. Ar fi avut o bună oportunitate, în acest moment, pentru a forța și câștiga alegerile anticipate și a pune în lucru programul pe care susține că îl are.
Asta nu va conta pentru electoratul PSD, care e unul captiv, ci pentru electoratul de opinie, care uneori votează cu PSD, alteori împotriva PSD, și care e mult mai atent la eveniment.
Rămânem în criză până se vor tranșa șefiile din partide?
Ele sunt tranșante. Depinde de capacitatea de analiză și decizie a USR.
