Există soluții alternative pentru rezolvarea conflictului pe SIIJ în Coaliție. „Am venit cu soluții care să convingă UDMR să accepte principiul competenței”, spune Iulia Scântei, senatoarea PNL și președintele Comisiei Juridice din Senat.
Scântei spune, într-un interviu pentru SpotMedia.ro, că după discuția politică din coaliție a avut loc și o discuție în grupul tehnic al coaliției, unde, la solicitarea ministrului, s-au pus în discuție opțiunile din avizul Comisiei de la Veneția.
„Vreau consensul coaliției pe desființare plus respectarea principiului competenței specializate. Deocamdată suntem blocați politic. Să refuzi ajutorul dat de PNL înseamnă să nu îți dorești ieșirea din blocaj”, mai spune Iulia Scântei.
Senatorul PNL susține că s-a discutat în coaliție cu liderul UDMR și că acesta a spus că nu sunt rigizi, ci li se pare o opțiune de explorat.
„Suntem încă în majoritatea CCR care a permis înființarea SIIJ și decimarea legilor justiției. Analizăm riscurile politice și constituționale, dar căutam mai multe soluții”, mai spune senatorul PNL.
- Interviul a fost realizat miercuri, înainte de revocarea de către premierul Cîțu a ministrului Justiției, Stelian Ion.
Ați intrat la ședința coaliției de luni anunțând soluții pentru desființarea SIJJ. USRPLUS spune că nu le-ați indicat precis, ci le-ați dat un fel de temă de casă. Care sunt soluțiile dvs?
Pentru că lucrurile trenează am considerat necesar să mă duc în ședința coaliției și să spun că față de blocajul între poziția ministrului și cea a UDMR - care nu se referă la desființarea SIIJ, ci la competența parchetelor specializate - există soluții alternative indicate în avizul Comisiei de la Veneția.
Eu nu înțeleg de ce de când a venit avizul, în 3 iulie, soluțiile nu au fost puse pe masa liderilor ca să aleagă între ele.
Am fost pregătită să le indicăm, dar am constatat că liderii USR-PLUS nu aveau informații că ar mai exista opțiuni de valorificat din aviz.
Ministrul a prelucrat sub aspectul impactului și al efectelor toate recomandările Comisiei? Sau pur și simplu a spus că trebuie să desființăm și să respectam principiul competenței, cu care un partener nu e de acord, ceea ce a dus la blocaj.
Adică îl acuzați pe ministrul Ion că în mod intenționat nu i-a informat pe liderii USRPLUS despre toate opțiunile pentru a promova o singură soluție, a domniei sale?
Devreme ce a anunțat pentru prima dată după două luni de zile recomandarea extrem de importantă care vizează soluționarea rapidă a plângerilor șicanatorii făcute magistraților, nu înțeleg.
După discuția politică din coaliție am avut și o discuție în grupul tehnic al coaliției, unde, la solicitarea ministrului, s-au pus în discuție opțiunile din avizul Comisiei de la Veneția.
Îmi pare rău să constat că după o oră în care am vorbit că între juriști, domnia să a înțeles să posteze concluzia că PNL a venit cu soluții de tergiversare.
Noi am venit cu soluții care să convingă UDMR să accepte principiul competenței. Am indicat ca sursă avizul comsiei de la Veneția. Nu ne explicăm de ce l-am refuza cât timp l-a solicitat chiar ministrul, fară să se consulte cu coaliția. L-a considerat necesar, îl avem, hai să–l citim!
Ce ne spune Comisia ? Investigarea penală a unui magistrat de către un parchet specializat, precum DNA și DIICOT, nu îi afectează independența.
Problema este să nu folosești dosarul penal, cum a făcut SIIJ, pentru a pune presiune pe un procuror pentru că a îndrăznit să deșchidă un dosar de corupție unui politican sau pe un judecător care a dat o soluție potrivit legii.
Avizul invocă imunitatea funcțională, ceea ce înseamnă să garantezi legislativ că niciun magistrat nu este urmărit penal șicanator pentru că își face treaba cu buna credință și conform legii.
Și acum legea interzice asemenea urmăriri penale.
Nu în statut. Nu există doar statutul. Până la urmă, răspunderea penală, a oricui, este legată de o formă de vinovăție, culpa sau intenție, după caz. Nu are legătură cu vinovăția cât timp SIIJ a fost folosit că formă de presiune, de intimidare pentru magistrați.
Acesta a fost scopul urmărit de PSD la înființarea SIIJ, precum și crearea pârghiei pentru extragerea din competența DNA a dosarelor politicienilor.
Sigur că da. Dar în ce măsură această propunere pe care o faceți raspunde nu nevoii de desființare a SIIJ, cu care toată lumea e de acord, după cum spuneți, ci temerilor invocate de UDMR care invoca presupuse abuzuri ale DNA?
UDMR susține că DNA a inventat dosare abuzive contra magistraților cărora li s-ar fi inventat culpe pentru a fi șicanați.
Cred că și UDMR înțelege că atunci când pui niște soluții pe care ți le indica chiar Comisia de la Veneția, temerea este acoperita.
Nu contează ce parchet investighează un magistrat. Când un judecător ia bani pentru o soluție, e corupt și trebuie să răspundă penal. Nu ai nevoie de filtre și imunități pentru asta.
În schimb, un judecător nu poate fi tras la răspundere, amenințat cu dosar penal, dacă soluția e corecta și cu bună credință.
Cum evaluați buna credință?
Avem principiile Comisiei de la Veneția. Nu poate raspunde cât timp își exercita atribuțiile.
Le exercită cu bună sau cu rea credință. Vă dau exemplul pașaportului sechestrat de procurorul SIIJ Iorga Moraru în cazul Sorina Sacarin.
Se sancționează disciplinar.
De ce nu și un abuz în serviciu? Eventual o neglijență în serviciu?
Evident, dar răspunderea penală pentru soluțiile date porivit legii nu exista în Europa.
Dar pentru cele date cu bună credință nici acum nu exista legal posibilitatea urmăririi penale. Dar, repet, discuția nu este despre ce credem dvs sau eu, ci despre felul în care poate fi convins UDMR. Cum veți raspunde dvs dacă UDMR vă întreabă așa: cum garantați că unui judecător care pronunță o soluție cu bună credință nu îi va fi inventată o culpă printr-o plângere și nu va fi hărțuit?
Legiuitorul nu poate pune garanții că un magistrat nu va încălca legea. Eu am datoria să pun interdicția astfel încât procurorii și judecătorii sunt protejați dacă își fac treaba corect.
A existat vreun caz în care un magistrat să fie urmărit oficial pentru o soluție dată cu bună credință, nu pentru o faptă penală asociată soluției, reală sau inventată?
Au fost temeri ale asociațiilor de magistrați, UDMR a ridicat temerea la rang de obstacol politic, până la a refuza competența DNA, ceea ce ar deforma încrederea în justiție.
Cum să justificam în fata cetățenilor că luam dosarele procurorilor de la un parchet și îl mutam la alt parchet?
Eu vă propun să îl întrebați asta pe colegul dvs Daniel Fenechiu, care contestă competența DNA.
Rolul unei coaliții este să găsească un consens și rolul MJ este să ofere cât mai multe soluții pe masa liderilor astfel încât comisia juridică să fuctioneze impecabil.
Nu reușim dacă ne încăpățânam doar în chestiuni de formă și nu acceptăm să venim cu o soluție alternativă pe care o spune chiar avizul Comisiei de la Veneția.
Îl invit pe dl ministru să vină cu altele, dar preferă să rămână în blocaj. Când PNL tace, de ce tace, când mergem în coaliție cu soluții alternative, se spune că tergiversează.
Avem un proiect de lege care a plecat din guvern cu o formă, din Camera Deputatilor cu alta, infirmată de avizul Comisiei de la Veneția. Doriți să adaugați la Senat un articol care să interzică urmărirea penală a magistraților pentru soluții legale date cu bună credință? Aceasta e soluția concreta?
Vreau consensul coaliției pe desființare plus respectarea principiului competenței specializate. Deocamdată suntem blocați politic.
Trebuie să stabilim și care este situația miilor de dosare ale magistraților cu care se laudă SIIJ. Ce reprezintă cele 6 mii de dosare de la SIIJ? Plângeri ale persoanelor nemulțumite de soluții?
Dacă nemulțumiții contestă însăși soluția, nu înseamnă că e un dosar penal. E o plângere care potrivit Comisiei de la Veneția e una vexatorie, șicanatorie, care trebuie să găsească o soluționare rapidă.
Vă spune Codul de procedură penală care sunt condițiile de formă, de fond pentru plângere.
Așa este, dar în CPP avem doar elementele esențiale ale plângerii. Ce te faci dacă contestația cetățeanului vizează soluția?
Se clasează.
Și cum vă explicați că nu sunt clasate cu anii?
Vă spun ce mi-a spus un procuror DNA care a lucrat în secția a ÎI-a la dosare privind infracțiuni în justiție: când am dosare serioase pentru care abia îmi ajunge timpul, nu îl pierd că să lucrez la clasarea unor plângeri făcute aiurea. Mă ocup de ele când am timp.
De acord cu dvs. Sunt plângeri care încarcă activitatea parchetului și trebuie scoase de acolo, și rezolvate, clasate, trimise la IJ pentru că au potențial de factor de presiune pe un magistrat care așteaptă cu anii soluția.
Cumva? Cum spune CPP. Vreți să modificați CPP?
Comisia de la Veneția a identificat lucrul acesta și a cerut să reglementăm o procedura rapida a acestor plângeri care nu privesc fapte penale concrete comise de magistrați, ci reclamații tocmai pentru că magistrații își fac treaba.
De acord, dar nu prin legea SIIJ, ci prin modificarea CPP se poate face.
Soluția e pusă în avizul care privește legea de desființare a SIIJ. Nu eu am solicitat avizul.
Ar fi constituțional să puneți norma de procedură în lege de organizare judecătorească?
Nu cred că ține de norma de procedură, ci de statutul magistratului. În Legea 303 avem detaliată răspunderea civilă și disciplinarea a magistratului.
Nu văd de ce nu putem să enunțăm la nivel de principiu cele doua cerințe ale Comisiei de la Veneția.
Hai să vedem deocamdată dacă aceste două recomandări ale Comisiei de la Veneția pot oferi suficiente argumente UDMR.
Să refuzi ajutorul dat de PNL înseamnă să nu îți dorești ieșirea din blocaj. Să vedem cine are voință politică. Noi am rămas consecvenți pe desființare. Avem nevoie de consens al liderilor care să se traducă în vot. Am venit cu soluții alternative, căutam și altele.
Și Dacian Cioloș a spus să punem juriștii la masă, poate că ministrul nu vede tot, dar nu mai putem sta în acest blocaj.
Nu mi se pare corect să punem în balanță cu SIIJ votul pe alte proiecte de legi. Haideți să găsim soluții raportat la ce avem ca obiectiv pe justiție.
Cu UDMR ați discutat aceste soluții, că ei trebuie convinși? Nu în coaliție, să zicem la o cafea.
Am discutat în coaliție cu liderul UDMR și vă confirm că a spus: nu suntem rigizi, ni se pare o opțiune de explorat, vom reciti avizul să vedem în ce măsură ne poate ajuta să acceptăm problema competenței.
Nu a rămas într-o poziție rigida cum a rămas ministrul. Este o problema e voință, de încăpățânare în a nu primi mai multe soluții. Nu spun că sunt cele mai bune.
Daca ați introduce aceste amendamente la Senat, camera decizională, nu ați încalcă bicameralismul?
Avem procedura care să acopere aceasta critică. Haideți să vedem conținutul, formele se găsesc. Liderii noștri au nevoie de mai multe opțiuni.
Riscul cel mare nu mi se pare la acest nivel, ci la CCR, o mare susținătoare a SIIJ. Ați studiat motivările care privesc SIIJ ca nu cumva să oferiți Curții șansa unei noi consolidări a SIIJ prin motivare?
Le-am citit pentru că noi am făcut sesizări când a fost înființată. Încă din 2018 CCR a calificat SIIJ că fiind o garanție a independenței sistemului judiciar. Între timp avem decizia CJUE, a MCV, Comisia de la Veneția. CCR a dat recent o decizie în care a arătat câți bani da pe CJUE și MCV cel puțin.
Cu atât mai mult e importantă legarea proiectului de avizul Comisiei de la Veneția pentru a reduce riscurile de interpretare și blocaj la CCR.
În ședința coaliției am invoca aceste aspecte. Proiectul adoptat de guvern are toate șansele să cadă la CCR pe baza acestei argumentații. Avem niște cărămizi legate e picioare, suntem conștienți, am cerut și ministrului să fim atenți și să reducem riscurile de neconstituționalitate.
Suntem încă în majoritatea CCR care a permis înființarea SIIJ și decimarea legilor justiției. Analizăm riscurile politice și constituționale, dar căutam mai multe soluții.
Mai bună apărare decât folosirea avizului de la Veneția nu avem. Dacă identifică altele îl așteptam în coaliție cu ele, dar nu e de aceptat blocajul.