În această iarnă ne vom descurca, în sensul că vom plăti foarte mult și că vom avea mici probleme, poate scăzând puțin temperatura. Noi, cei mai vârstă, ne aducem aminte de „mai puneți o haină pe voi”. Cea mai mare problemă va fi prețul, pentru că probabil sunt mulți care în România, dar și în alte țări din Europa nu-și vor permite, adică nu vor avea de unde să plătească.
Și poate de aici vor fi probleme, însă trebuie să ne pregătim foarte, foarte bine pentru viitor, spune eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL/PPE), într-un interviu acordat pentru rubrica Spot On Europe.
Începem cu ce e mai fierbinte pe agendă, să spun așa. Marți, Parlamentul European, reunit în plenara de la Strasbourg, a mai votat o rezoluție prin care recomandă aderarea imediată a Bulgariei și României la spațiul Schengen. Este a patra rezoluție de acest fel. Care va fi efectul acesteia? Precedentele n-au avut niciun efect. Au fost consultative, să spun așa.
Da, toate rezoluțiile sunt de acest fel. Rezoluția nu are un efect direct în decizie, însă e bine că s-a făcut această rezoluție acum, la sfârșitul lui octombrie, înainte de eventuala decizie din Consiliul Justiție și Afaceri din decembrie.
E foarte bine că a fost o majoritate foarte, foarte mare. Nu există unanimitate în Parlamentul European.
Acum, totul depinde de ce se întâmplă în Consiliu.
Vedeți din nou Olanda opunându-se și opunându-se eventual într-o poziție solitară, să fie singurul stat care sparge, iată, solidaritatea europeană într-un context destul de complicat, războiul din Ucraina?
Aici este, cred eu, cheia. Deci noi trebuie să insistăm să fim pe ordinea de zi, pentru că singura modalitate a Olandei de a se ascunde din nou ar fi să convingă președinția cehă să nu pună pe ordinea de zi, iar nefiind pe ordinea de zi, se poate ascunde. Nu are nicio legătură MCV cu Schengen și asta o spun de foarte multă vreme, chiar dacă au fost voci care au spus că are legătură.
Acele cereri cred că până în decembrie vor fi rezolvate de România, chiar și acele, să spunem, condiții colaterale politice vor fi rezolvate de România până în decembrie și atunci chiar nu mai există niciun fel de de motiv, nici măcar politic. Singurul motiv pentru care Olanda face ceea ce face este că în coaliția de guvernare există, nu mai știu, 4 sau 5 partide, și se împotrivesc două dintre ele, pentru că sunt partide cumva, să le spunem, extremiste.
Vă reamintesc că în mandatul guvernamental trecut Olanda a avut în acordul de guvernare, în clar, că nu se acceptă intrarea României și Bulgariei în Schengen. Facem necazuri unei țări și în același timp comerțului pentru toate statele.
Pentru că tot ce se întâmplă la graniță cu toate camioanele și cu trenurile și așa mai departe este de neimaginat. Comisia Europeană propune ca niciun tren de marfă să nu stea mai mult de 15 minute la o trecere de frontieră. Mie mi se pare ridicol, credeți-mă.
Deci cum să faci așa ceva la granița dintre România și Ungaria sau la granița dintre Grecia și Bulgaria?
Ați amintit de transporturi. L-ați ascultat acum două săptămâni pe colegul din Parlamentul European dintr-un partid extremist din Germania.
Îmi pare rău, dar în România s-a făcut, după opinia mea, exagerat de mult publicitate acestui individ. Deci în Parlamentul European nu există unanimitate.
Și știm cu toții, cei care urmărim afacerile europene, că aceste discursuri din Parlamentul European sunt mai degrabă făcute pentru electoratul din țară.
Pentru Facebook. Asta este situația, realitatea.
Tema mare, de fapt, este criza energetică, cum ne descurcăm în această iarnă pe termen scurt și apoi pe termen lung, dacă reducem la zero dependența de hidrocarburile rusești. Ne vom descurca în această iarnă Uniunea Europeană și România, în particular?
Cred că în această iarnă, cu ceva probleme, ne vom descurca. Iarna viitoare va fi mult mai greu, cred eu. Comisia încearcă să ia măsuri, ca să pregătească mai mult iarna viitoare, pentru că atunci vor fi, cred eu, mai posibile mari probleme.
Cred că în această iarnă ne vom descurca, în sensul că vom plăti foarte mult și că vom avea mici probleme, poate scăzând puțin temperatura. Noi, cei mai vârstă, ne aducem aminte de "mai puneți o haină pe voi".
Cea mai mare problemă va fi prețul, pentru că probabil sunt mulți care în România, dar și în alte țări din din Europa nu-și vor permite, adică nu vor avea de unde să plătească. Și poate de aici vor fi probleme, însă trebuie să ne pregătim foarte, foarte bine pentru viitor. Deocamdată, după opinia mea, dacă nu se limitează prețurile, vom avea aceste probleme.
Comisia a dat marți o propunere, a publicat o propunere de regulament prin care se încearcă timid o reglementare, să spunem, a prețurilor pe gaz, dar va dura. Nu există unanimitate, din păcate, la nivelul Uniunii în ceea ce privește limitarea prețurilor. Opinia mea este că, dacă nu se limitează prețurile fără subvenție la producători, atunci lucrurile vor continua.
Din păcate, inflația e mare, toate produsele au prețurile crescute. Aceasta este piața, din păcate, opinia mea e că în acest moment nu mai este o piață, este un mic haos care s-a creat și ar fi trebuit reglementat.
E greu să iei astfel de măsuri de reglementare a pieței, pentru că intri peste poate unul dintre cele mai importante principii ale economiei, dar este evident că există foarte multe, să le spun, exagerări. Da, în momentul în care impozitezi profitul, asta înseamnă că acel profit este anormal, nu? Și atunci, decât să-l impozitezi, nu mai bine iei măsuri să nu se mai facă?
Este evident că trebuie luată o astfel de măsură la nivel european. S-au luat în Portugalia și în Spania, dar ele au o poziție privilegiată, nu au nici măcar un conector cu Franța, pentru că nu vrea Franța și nu este pericol ca cei de acolo din Spania să exporte gazul în altă parte.
Pe de altă parte, în toată Europa e nevoie de o măsură europeană.
Statele europene, în schimb, au dependențe diferite față de gazul rusesc, apoi au surse alternative diferite. Franța recurge la metode mai etatiste, umblă la prețul de pe piață, Germania preferă să nu afecteze prețul de pe piață, ci să ajute direct consumatorul.
Da, dar e același lucru până la urmă, nu? Adică iei banii de la mine în taxe și îmi dai mie înapoi într-o cantitate mult mai mică, pentru că nu poți să acoperi și creșterile prețurilor din alte domenii.
Da, sunt situații diferite în Uniune, însă măcar această separare a prețului energiei de prețul gazului ar fi putut să se întâmple, pentru că în acest moment sunt unii producători care nu obțin profit din aceste prețuri mari, pentru că au vândut producția pe ani de zile înainte.
Deci sunt tot felul de situații. Impozitarea nu se face întotdeauna la tine acasă, unde sunt prețurile, ci se face în altă parte, unde e compania în altă stare.
Încetinește criza asta tranziția spre energie verde pe care o demarase Uniunea Europeană?
Din punct de vedere legislativ, nu. Deci este neimaginat ce se întâmplă și vedeți ce s-a întâmplat în Germania, cu închiderea de anul acesta preconizată pentru cele două centrale, care ar reduce producția în Europa cu 1% din consumul din 2019. Și totuși acolo s-a luat cu mare greutate hotărârea să continue până în martie. Noi am votat acum două săptămâni în Strasbourg, într-o rezoluție, un text care sprijinea energia nucleară. Acest paragraf a trecut cu 30 de voturi.
Realitatea este cu totul și cu totul diferită. Criza, de fapt, a pornit din Franța în 2020, care a închis pentru mentenanță, pentru întreținere, un număr de centrale nucleare care reprezentau 5% din consumul din 2019 și în acel moment Franța a început să importe energie.
De aici încolo a început toată povestea. La noi s-au suprapus lucrurile în România, din 2021 s-a liberalizat prețul. Apoi, a intervenit și gazul rusesc, apoi a intervenit și acest pachet de Green Deal, care a tras niște clopoțele pe la companii, care au zis "cât mai avem de strâns profit? Câțiva ani. Ia să-l strângem noi acum" și s-au ridicat prețurile.
Nu trebuie să dăm vina în totalitate pe ruși. Ceea ce fac rușii este de neimaginat. Dar nu e numai vina rușilor, a războiului din Ucraina pentru ce se întâmplă acum.
Ce măsuri sunt mai potrivite pentru România, ținând cont de faptul că în România 50% din populație se încălzește în continuare cu lemne. Deci decalajul ar putea juca în folosul nostru, pentru că nu suntem dependenți de gaz.
Nu cred că există o rețetă diferită pentru fiecare stat. În primul rând, să aplice viitoarele măsuri. Aceste regulamente trebuie aprobate în regim de urgență și apoi să încerce să limiteze prețurile cât se poate de mult, dar fără subvenții, adică fără a lua banii de la oameni, cu măsurile necesare pentru evitarea exportului. Probabil că nu vor fi mulțumite companiile, dar asta este situația, altfel, prețul va fi o mare problemă.
Vom avea gaz, dar nu vom avea bani.
Cam așa ceva, pe scurt.