Parlamentarii europeni au adoptat, marți, rezoluția privind susținerea aderării României la spațiul Schengen, depusă de şase grupuri politice din PE.
Au fost 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.
Cum s-a votat
Toate grupurile importante din PE au susţinut rezoluţia: popularii, socialiştii şi Renew. Acest rezultat arată că aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen este susţinută de europarlamentari din toate colţurile Uniunii Europene şi din toate grupurile politice proeuropene.
Voturile olandezilor arată astfel: 15 pentru, 4 împotrivă, 6 abţineri.
Toți cei cinci europarlamentari din partidul premierul olandez Mark Rutte s-au abținut la vot. Ei fac parte din grupul Renew și sunt membri ai partidului olandez de guvernământ Volkspartij voor Vrijheid en Democratie (VVD).
De altfel, până acum, Olanda a fost unul dintre cele mai vocale state care s-au opus integrării României în spațiul de liberă circulație.
Singurul grup politic care a votat integral în favoarea Rezoluției pentru aderarea României la Schengen a fost cel al social-democraților europeni, potrivit lui Marcel Ciolacu. El le solicită politicienilor români care fac parte din Renew și PPE să-și convingă colegii că „România merită în Schengen”.
”Singurul grup politic care a votat integral în favoarea acestei rezoluţii a fost grupul social-democraţilor europeni! Nicio abţinere, niciun vot împotrivă!”, a scris Ciolacu, pe Facebook.
Ce scrie în rezoluție
În rezoluția adoptată, depusă de PPE, S&D, Renew, Verzi, ECR şi Stânga, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.
Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023, se arată într-un comunicat al PE.
Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare.
Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație. Rezoluția de astăzi conclude dezbaterea în plen din 5 octombrie 2022.
Aderarea unor noi țări la spațiul Schengen necesită o decizie unanimă a Consiliului UE.
Președinția cehă a Consiliului a indicat că intenționează să poarte discuții pe această temă înainte de sfârșitul anului 2022.
O propunere de rezoluţie a fost depusă separat de către eurodeputaţii Jean Paul Garraud (Franţa) şi Nicolaus Fest (Germania) în numele grupului Identitate şi Democraţie (ID).
Documentul exprimă opoziţia faţă de viitoare extinderi ale spaţiului Schengen, cu excepţia cazului în care protecţia frontierelor externe ale Uniunii este şi ea consolidată în consecinţă.