Cu capacitățile de stocare a gazului aproape pline, Europa e la adăpost iarna aceasta, însă se anunță vremuri grele.
În doar opt luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, continentul european a reușit să se dispenseze de cea mai importantă sursă de energie. Blocul UE și-a redus importurile de petrol rusesc pentru a-i tăia Moscovei o sursă de finanțare a războiului, iar Kremlinul a răspuns strângând robinetul gazoductelor.
Importurile de gaze naturale din Rusia au scăzut de la 36% din volumul total în octombrie 2021, la doar 9% anul acesta, potrivit datelor Agenției Internaționale de Energie.
Europa își continuă, astfel, misiunea de a pune capăt, până în 2027, dependenței de combustibilii fosili din Rusia, acoperindu-și necesarul cu livrările asigurate de Norvegia și Algeria, precum și cu cele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite.
În prezent, facilitățile de stocare a gazelor naturale sunt pline la un nivel de 91%, peste nivelul de 80% pentru luna noiembrie fixat de oficialii UE, potrivit Gas Infrastructure Europe.
Succesul are, însă, un preț economic apăsător, arată o analiză CNN.
Securitatea energetică a continentului rămâne precară
Lupta pentru surse alternative de energie a provocat o explozie a prețurilor. E drept, tarifele la gaze naturale au mai scăzut după maximul din august, însă tot sunt cu 265% mai mari decât în urmă cu un an, amenințând consumatorii casnici și pe cei industriali și forțând guvernele să aplice planuri costisitoare de sprijin.
Germania se așteaptă ca economia sa, cea mai puternică din Europa, să înregistreze o scădere de 0,4% anul viitor.
Capacitățile de stocare a gazului de pe continent sunt aproape pline, însă securitatea energetică a continentului rămâne precară. În lunile următoare nu sunt excluse întreruperi și măsuri de raționalizare dacă vor surveni șocuri în aprovizionare sau vor fi perioade de vreme rea.
Chiar și cu "plinul" aproape făcut, blocul european se va confrunta cu probleme în prima parte a anului viitor, dacă Rusia va decide să taie furnizarea complet, din această lună, arată un raport din iulie al Agenției Internaționale de Energie.
Aleksei Miller, șeful gigantului energetic rus Gazprom, n-a ratat ocazia de a pune degetul pe rană, subliniind miercuri că "nu există garanții" că Europa va supraviețui iarna aceasta cu actualele rezerve. El a spus că stocurile Germaniei ar acoperi consumul doar pe zece săptămâni în caz de vreme rea.
Iarna aceasta va fi doar începutul unei mari provocări. Marele test va fi refacerea stocurilor pentru următorul sezon rece.
Fondul Monetar Internațional a avertizat într-un raport emis marți că criza energetică a Europei nu este "un șoc trecător" și că în timp ce iarna care se apropie ar putea fi o provocare, "iarna din 2023 va fi și mai rea".
Tomas Marzec-Manser, șeful serviciului de analiză a pieței gazelor din cadrul Independent Commodity Intelligence Services (ICIS), a declarat pentru CNN că stocurile ar putea fi "excepțional de scăzute" la finele lunii martie, dacă temperaturile vor scădea mult în următoarele săptămâni.
Chiar și în situația fericită în care statele UE reușesc să reducă consumul cu 15% în următoarele cinci luni, obiectiv stabilit în iulie de Comisia Europeană, refacerea stocurilor vara viitoare fără a apela la importuri din Rusia va fi pusă sub "un mare semn de întrebare", a spus Marzec-Manser, adăugând că "acesta e doar începutul".
E "bătaie" și pe gazele lichefiate
Pe fondul desprinderii de importurile rusești, Europa s-a îndreptat spre gazele naturale lichefiate. Între martie și septembrie anul acesta, Europa și Marea Britanie au importat cu aproape 68% mai mult GNL din alte surse decât Rusia, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, arată datele ICIS.
Însă și aici e o mare problemă: competiția globală pentru acest tip de gaze s-a întețit și ar putea deveni și mai dură dacă creșterea economică a Chinei va accelera anul viitor, așa cum arată estimările.
"O revenire a cererii de GNL a Chinei ar putea pune la încercare abilitatea Europei de a atrage cargourile cu GNL anul viitor", apreciază Sindre Knutsson, senior vicepreședinte al departamentului gaze și GNL la firma de cercetare Rystad Energy.
Perspectivele nu sunt bune nici în ceea ce privește petrolul, în ciuda așteptărilor de reducere a cererii din cauza încetinirii economiei mondiale. Grupul OPEC+ a anunțat săptămâna trecută reducerea producției zilnice cu două milioane de barili, începând din noiembrie, pentru a stimula creșterea prețurilor pe plan global.
În anii trecuți, când prețurile erau apropiate de 100 de dolari barilul, ca și acum, Statele Unite măreau producția de petrol la capacitate maximă pentru a atenua șocul. Acum nu va mai fi la fel, a spus Florian Thaler, CEO al companiei OilX.
Cel mai rău scenariu posibil
Guvernele europene au lansat programe în valoare totală de cel puțin 553 de miliarde de euro pentru a proteja gospodăriile și companiile împotriva exploziei tarifelor la energie precum și a creșterii costului vieții, arată o analiză realizată de organizația europeană Bruegel, specializată în analize economice. Germania a anunțat că va cheltui 200 de miliarde de euro pentru a plafona prețul gazelor.
Astfel de programe de sprijin nu sunt, însă, durabile dacă prețurile de achiziție a energiei rămân ridicate, subliniază experții.
"Guvernele ar trebui să lucreze pe ipoteza celui mai rău scenariu, în care prețurile la energie rămân la niveluri consistent mai mari decât înaintea crizei timp de doi până la patru ani", a spus Giovanni Sgaravatti, analist de cercetare la Bruegel.
Potrivit acestui organism, prețurile futures (prețurile din contractele la termen care se încheie la bursă) sunt în prezent de opt ori mai mari decât prețurile de referință din SUA. Sgaravatti estimează că din 2026 prețurile europene se vor stabiliza la un nivel de 2,5 ori mai mare decât cel din SUA.
Presiunea formidabilă de pe piața energiei afectează și planurile europene privind tranziția energetică. Carlos Torres Diaz, de la Rystad Energy, a declarat că UE a lăsat deoparte tranziția energetică, prioritatea fiind acum securitatea energetică.
Teama de a rămâne fără energie a determinat unele guverne să repornească vechile unități de producere a energiei pe bază de cărbune, cel mai poluant dintre toți combustibilii fosili. Producția de energie pe bază de cărbune a urcat la 15% între martie și septembrie anul acesta, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform ICIS.
Uniunea Europeană își propune acum ca 45% din energie să fie produsă de surse regnerabile, în creștere de la 40%, până la sfârșitul acestui deceniu. Dar până atunci, vor mai fi multe ierni de înfruntat.