Curtea Constituţională, întrunită sâmbătă în şedinţă, a respins două contestaţii vizând înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din 4 mai. Încă cel puțin două contestații au fost depuse, vineri, la Biroul Electoral Central (BEC).
„În şedinţa din data de 8 martie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul atribuţiei privind respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, a luat în dezbatere patru contestaţii.
În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibile contestaţiile formulate, întrucât acestea nu îndeplineau condiţiile procedurale prevăzute de lege.
Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, a transmis CCR, referindu-se atât la cele două contestaţii care îl vizau pe Călin Georgescu, precum şi la cele vizând respingerea candidaturii lui Petre Mândru.
Judecătorii CCR au discutat contestaţiile depuse împotriva candidaturii lui Călin Georgescu de Maria Cristina Berinde şi de Violeta Valentina Terţiu.
De asemenea, judecătorii CCR au mai analizat două contestaţii depuse împotriva neînregistrării candidaturii lui Petre Mîndru, la alegerile pentru Preşedintele României, a cărui candidatură a fost respinsă de BEC pentru că dosarul de candidatură a fost incomplet şi trimis prin email.
Potrivit unor surse din CCR, citate de News.ro, CCR nu a intrat pe fondul problemei, a analizat doar chestiunile procedurale, deoarece cei care au depus contestaţiile s-au grăbit.
Procedura normală este depunerea candidaturii, deciza BEC și apoi contestarea la CCR. La contestațiile următoare, care vor fi depuse respectând procedura, Curtea va pronunţa o hotărâre definitivă în cazul Georgescu. Decizia nu poate veni mai târziu de finalul zilei de miercuri. Detalii AICI.
Călin Georgescu și-a depus vineri candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai. El a venit la sediul BEC alături de bodyguarzi și de soția sa, Cristela și a fost așteptat de mulți susținători.
Primele contestații la candidatura la preşedinţie a lui Călin Georgescu au fost depuse la BEC de rectorul SNSPA Remus Pricopie şi de avocatul Bogdan Ionescu. Până sâmbătă seara, erau peste 1.000.
Rectorul SNSPA a depus prima contestație
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a depus o contestație la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu pentru funcția de președinte al României.
Contestația se bazează pe argumente solide de natură constituțională și juridică, care evidențiază incompatibilitatea discursului și comportamentului candidatului cu valorile democratice și constituționale ale statului român, a scris Pricopie pe Facebook.
El a explicat la Antena 3 de ce a depus contestația, subliniind că nu poate fi un garant al Constituției o persoană care încalcă mai multe articole din legea fundamentală a României.
„Sunt două decizii ale Curții Constituționale de anul trecut, una care are legătură cu candidatura doamnei Șoșoacă, e o decizie din prima parte a lunii octombrie și a doua care vizează anularea alegerilor. Ambele decizii creează, ca să spun așa, o nouă perspectivă privind modul în care candidații la alegerile prezidențiale trebuie să fie evaluați din perspectiva criteriilor de constituționalitate", a spus el.
Pricopie a spus că sunt foarte multe articole din Constituție pe care Georgescu le-a încălcat: „Este o contestație în care cred că sunt aproape 18 pagini. Sunt foarte multe… articolul doi privind suveranitatea, articolul privind respectul față de instituțiile democratice.
Sunt zeci de declarații ale domnului Georgescu privind desființarea partidelor politice, modul în care țara ar fi guvernată, de fapt ar fi o dictatură dacă ne-am luat după dumnealui, probleme legate de Uniunea Europeană și NATO, care, atenție, sunt prevăzute în Constituție, elemente care țin de securitatea statului român. Am urmat pas cu pas, absolut tot ceea ce a fost până acum, evidențiat în materie de constituționalitate."
Rectorul SNSPA a precizat că există și o a doua versiune a contestației, pregătită pentru CCR.
A doua contestație, depusă de avocatul Bogdan Ionescu
A doua contestație a fost depusă de avocatul Bogdan Ionescu. Întrebat la Antena 3 ce argumente a evocat în vederea respingerii de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu, Ionescu spune că a avut ca reper, ca punct de pornire, decizia numărul 2 din 2024 a Curții Constituționale, respectiv cazul Șoșoacă și acolo CCR a analizat conduita și declarațiile publice ale candidatei Șoșoacă și efectele acestei conduite și declarații pe plan constituțional.
„În opinia mea și îmi asum deplin următoarele afirmații, domnul Călin Georgescu nu îndeplinește aceste condiții de eligibilitate fiind o persoană cu un discurs, nu numai cu un discurs, cu o ideologie profund antisemită, profund homofobă, pro-antonesciană, elogiază criminali de război, buuneoară Ion Antonescu, elogiază criminali psihopați, de genul lui Corneliu Zelea Codreanu, elogiază Mișcarea Legionară, are niște declarații absolut șocante pentru orice persoană de bun simț și de bună credință”, a declarat avocatul, citat de Mediafax.
Potrivit legii, Biroul Electoral Central are la dispoziţie 48 de ore pentru a se pronunţa asupra acceptării sau nu a unei candidaturi la prezidenţiale.
BEC a precizat că termenul în care trebuie să se pronunţe cu privire la înregistrarea unei candidaturi la Preşedinţie este de „cel mult 48 de ore” de la depunerea acesteia şi curge de la ora 0:00 a zilei următoare depunerii.
Infracțiunile pentru care este cercetat Călin Georgescu
Amintim că Parchetul de pe lângă ICCJ a anunţat, în 26 februarie, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Călin Georgescu.
Infracţiunile care i se impută candidatului la funcţia supremă în stat sunt:
- instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată;
comunicarea de informaţii false; fals în declaraţii în formă continuată (privind sursele de - finanţare a campaniei electorale şi declaraţile de avere); - iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup; promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.