Un sondaj realizat de INSCOP Research arată diferențe majore între preferințele politice ale românilor din mediul rural și cele ale locuitorilor din orașe.
Potrivit BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR și PSD ar fi principalele opțiuni de vot în ambele medii, însă cu ponderi foarte diferite.
- România se rupe în două la vot: AUR și SENS pentru tineri, PSD și PNL pentru seniori
- AUR domină votul românilor cu educație primară, USR conduce în rândul celor cu studii superioare - sondaj INSCOP
- Tinerii din România – radicali de dreapta sau de stânga?
- AUR și USR sunt susținute de bărbați, iar PSD și PNL de femei – sondaj INSCOP
AUR, aproape 50% în mediul rural
Conform datelor culese în perioada 26 octombrie – 3 noiembrie 2025, 49% dintre locuitorii din mediul rural ar vota cu AUR, iar 21% cu PSD.
Pe următoarele poziții se află PNL cu 12%, USR cu 7% și UDMR cu 3%.
Alte formațiuni, precum POT, SOS România și SENS, se află sub pragul de 3%.

Orașele, împărțite între AUR, PSD, USR și PNL
În mediul urban, AUR rămâne pe primul loc, dar cu o pondere semnificativ mai mică – 30%, urmat de PSD (19%), USR (17%) și PNL (17%). UDMR obține 6%, iar formațiunile SENS și POT – 5% și 4%.

Două Românii politice
Potrivit INSCOP, AUR și PSD însumează împreună 70% din intențiile de vot din mediul rural, un semnal clar privind diferențele tot mai adânci dintre cele două Românii electorale – cea urbană și cea rurală.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică diferențele prin contextul social și mediatic al fiecărui segment: „Barometrul relevă diferențe consistente între opțiunile de vot din mediul urban, unde competiția este echilibrată între AUR, PSD, USR și PNL, și cele din rural, unde AUR domină masiv.
Urbanul, expus la o diversitate mediatică mai mare, generează un electorat fragmentat, în timp ce ruralul funcționează pe baza unei coeziuni simbolice mai puternice și favorizează partidele cu discurs populist sau care oferă sentimentul de protecție.”
Cercetarea a fost realizată telefonic, pe un eșantion de 3.000 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Eroarea maximă admisă este de ±1,8%, la un nivel de încredere de 95%.
