„Locația contează”, a spus președintele american Donald Trump, fost magnat imobiliar. Câteva clipe mai târziu, a anunțat că Alaska – teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite acum 158 de ani pentru 7,2 milioane de dolari – va fi locul în care Vladimir Putin va încerca să obțină „afacerea imobiliară a secolului”: ca Ucraina să cedeze porțiuni de teritoriu pe care armata rusă nu a reușit încă să le cucerească.
- Trump confirmă o întâlnire istorică cu Putin, în Alaska, pe 15 august. Președintele SUA vorbește de un schimb de teritorii
- Summit în Alaska – De ce îl primește Trump pe Putin la capătul lumii, unde SUA și Rusia se ating
Condițiile summitului de vineri, se arată într-o analiză CNN, avantajează atât de mult Moscova încât e evident de ce Putin a acceptat imediat, după luni de „negocieri” formale. Este greu de imaginat un rezultat care să nu fie devastator pentru Ucraina. Kievul și aliații săi europeni au reacționat cu groază la primele idei avansate de emisarul american Steve Witkoff, potrivit cărora Ucraina ar trebui să cedeze restul regiunilor Donețk și Luhansk în schimbul unui armistițiu.
- Prima reacție de la Kiev legată de schimbul de teritorii discutat la summit-ul Trump-Putin. Zelenski e categoric
- Întâlnire strategică înainte de summit-ul Trump-Putin: Ucraina, SUA și Europa caută o poziție comună de negociere
Un plan pe placul Kremlinului
Pentru Putin, scrie CNN, ideea de a obține teren fără luptă este ideală. Iar Witkoff pare un interlocutor dispus să o discute, deși a demonstrat în trecut o înțelegere superficială a suveranității Ucrainei și a complexității de a cere unei țări aflate în al patrulea an de război să abandoneze localități apărate cu prețul a mii de vieți.
Merită analizat cum ar arăta această propunere: Rusia se apropie de încercuirea a două orașe-cheie din Donețk – Pokrovsk și Kostiantynivka – și ar putea pune trupele ucrainene de acolo sub asediu în următoarele săptămâni. Kievul ar putea fi nevoit oricum să renunțe la aceste poziții pentru a economisi forță umană.
Dar restul regiunii Donețk – în special orașele Kramatorsk și Sloviansk – ridică o problemă mult mai gravă. Acolo trăiesc mii de civili, iar Kremlinul ar jubila să-i vadă evacuându-se, în timp ce trupele ruse intră fără a trage un foc.
De ce Zelenski respinge categoric
Refuzul președintelui Volodimir Zelenski, exprimat sâmbătă dimineața, reflectă dilema unui comandant suprem care trebuie să gestioneze furia armatei și neîncrederea adânc înrădăcinată a populației față de un vecin care continuă să bombardeze orașe în fiecare noapte.
Ce ar putea primi Ucraina la schimb în „troc-ul” menționat de Trump? Poate doar mici fâșii de teritoriu din regiunile Sumî și Harkiv, ocupate de Rusia ca „zonă tampon” – dar, realist, nu mult mai mult, se arată în analiza CNN.
Un armistițiu greu de crezut
Obiectivul principal al propunerii este un armistițiu, însă chiar și acesta este incert. Putin a susținut mereu că un armistițiu imediat, cerut de SUA, Europa și Ucraina, este imposibil fără „pregătiri tehnice” pentru monitorizare și logistică. E puțin probabil să-și fi schimbat poziția acum, când trupele sale câștigă teren pe frontul de est.
În Europa, scrie CNN, există și teama repetării greșelii istorice a lui Neville Chamberlain din 1938, care a oferit lui Hitler un „petic de hârtie” fără valoare, în numele păcii. Moscova a mai semnat acorduri cu Ucraina, doar pentru a folosi pauza ca să se regrupeze și să atace din nou.
Putin nu și-a ascuns niciodată obiectivul: subjugarea sau ocuparea întregii Ucraine și un „reset” strategic cu SUA, care să lase Kievul fără sprijin american.
Consilierul său, Iuri Ușakov, a lăudat Alaska drept loc de discuții despre cooperarea economică Washington–Moscova și a sugerat că o nouă întâlnire în Rusia este deja pe masă.
Există riscul ca o atmosferă de „bonomie” între Trump și Putin să ducă la acceptarea unor discuții tehnice între echipele lor despre detaliile unui armistițiu – plan ce ar putea fi prezentat ulterior Kievului ca fapt împlinit, cu vechiul șantaj privind condiționarea ajutorului militar și a schimbului de informații.
În acest scenariu, liderii europeni, precum Emmanuel Macron, ar încerca din nou să-l convingă pe Trump să revină asupra deciziei, în timp ce Putin ar câștiga timp prețios pentru a continua ofensiva.
Ce e diferit acum
De data aceasta, două elemente schimbă ecuația față de episoadele anterioare. În primul rând, India și China – prima riscând tarife de 25% în două săptămâni, a doua așteptând să afle cât va fi afectată – au vorbit recent cu Kremlinul. Ambele ar putea fi îngrijorate de impactul sancțiunilor americane asupra importurilor lor de energie și ar putea dori să încurajeze un simulacru de diplomație.
În al doilea rând, Trump pretinde că atitudinea sa față de Putin a evoluat. Termeni precum „dezamăgitor”, „dezgustător” și „mă tot amăgește” sunt noi în vocabularul său despre liderul rus. Totuși, președintele american pare să evite cu ușurință orice măsură care ar provoca cu adevărat durere Moscovei, lăsând termenele-limită și amenințările să expire fără consecințe.
Arată ca o „înfrângere lentă” pentru Kiev
Cu o nouă invitație oficială în SUA, prima în ultimul deceniu, pentru a discuta „pacea” din Ucraina fără participarea Ucrainei, Putin merge la summit într-o poziție de forță: câștigă teren, își păstrează avantajul strategic și poate obține teritorii suplimentare fără luptă.
Summitul de vineri este încă la șase zile distanță, dar, concluzionează CNN, „chiar și de aici, arată ca o înfrângere lentă pentru Kiev”.